Treceți la conținutul principal

Mai bine, în timp

db470d60a86b8e1bf9e692d8be10d7e9

Când sângerezi iubire e semn că în inima ta există viaţă. Când în inimă ai viaţă înseamnă că porți pe buze vârfuri de melodii ce se desfac în jurul tău şi te învăluie precum puful de păpădii ce îl sufli în vânt.

Când simţi că eşti cu sufletul mai uşor şi îţi permiţi să zbori ajungi până la fulgii de nea ce se ascund în înaltul cerului unde strălucesc sub razele de soare ce nu poate, din dragostea pentru sclipirea lor, să îi topească.

Când poţi zbura atât de sus, fie că eşti cu gândul doar acolo, înseamnă că măcar odată în viaţa ta, care nu e mereu prea frumoasă poate, ai simţit că ţi se oferă bucuria de a spune cuiva “te iubesc” sau că eşti pe drumul de a te îndrăgosti măcar, nebuneşte.

Când toată fiinţa ta e plină de fericirea ce pulsează din inima de care ti-a fost dor să o simţi bătând puternic în piept, te uiţi spre viitor altfel. Cu încredere, cu spatele drept, cu privirea senină şi nu îţi e teamă să faci pasul înainte.

Când ai gustat, în copilărie din zăpadă ai simţit uluire când puful cel rece s-a transformat în apă ce s-a încălzit pe limba şi buzele tale. Ai simţit uluire dar bucurie şi ai continuat să te arunci prin zăpadă, ai scuturat copaci pentru a îţi acoperi părul ciufulit de sub fesul ce nu suportai să-l mai porţi cu fulgii ce au coborât pe pământ de sus, de la soare.

Nu uita acea bucurie, nu uita că poţi simţi viaţa sărutându-ţi pielea atunci când te doare vindecarea când sângerezi cu iubire pentru că nu mai eşti lângă un om pe care, din nou, îl credeai potrivit să îl numeşti suflet pereche. Ca să te vindeci trebuie să te doară, dar nu înseamnă că nu poţi fugi acum, când iernile cu zăpadă sunt rare, cu toată durerea din tine, să guşti iar din copilărie, să vezi şi să simţi că trăieşti mai departe căci alte forme de fericire există!

Ca să scurtezi drumul lacrimilor spre bărbie există un truc. Zâmbetul.

Zâmbeşte şi lacrimile nu vor mai sta atât de mult pe faţa ta, curgând de la colţul ochilor până la linia bărbiei, ci vor fi pierdute în acest drum undeva pe la mijloc dacă vrei, ghidate spre colţul buzelor tale ce e ridicat într-un surâs şi chiar de le simţi gustul amar, ştii că ajung iar in tine, şi astfel, sentimentele tale nu se pierd pentru lumea ce poate nu merită să te aibă ca pereche de suflet în aceste momente.

Ştii, arăţi minunat acum, cu privirea ce se uită cald nu doar la aceste rânduri ci şi la sufletul tău. Arăţi minunat!

Zâmbeşte, căci de azi, de mai vii pe aici, suntem împreună.

Comentarii

Cindyutza a spus…
Chiar ca am scurtat drumul...
Frumos blog!
Maria a spus…
Imi place enorm de mult ce ai scris si cu siguranta te voi mai vizita.Continua cu ceea ce faci.
Ana Mihaela a spus…
Zambesc!:) N-a fost prea greu, dar m-ai ajutat mult. Multumesc! Impresionant... .

Postări populare

A oferi din ceea ce ne aduce fericire

“ A oferi ”. Acesta este modul prin care încă de la început micul nostru blog a reuşit să se transforme dintr-o simplă carte de gânduri într-o casă unde firavele gânduri îşi pot întâmpina cititorii. Numărul celor ce deschid uşa către lumea acestui blog a crescut, creşte odată cu timpul şi astfel, am ajuns la momentul în care putem încerca să combinăm utilul cu bucuria de a oferi mai departe la rândul nostru, altora. Oferim posibilitatea ca dumneavoastră să puteţi pune însemnele paginii dumneavoastre web, a afacerii dumneavoastre, a produsului pe care imaginaţia dumneavoastră l-a creat pe un spaţiu pe care îl punem la dispoziţie spre închiriere. Puteţi pune chiar imaginea dumneavoastră… Facem acest lucru pentru a sprijini o fundaţie, “ Şansă pentru Şansă ” pe numele ei, ce încearcă să construiască proiecte dedicate persoanelor diagnosticate cu cancer sau leucemie din România. Sumele obţinute din această închiriere a spaţiului web pe care îl oferim ca platformă publicitară

Gandurile unui nebun violent. Prieten si timp. Iasi si eu. Romania si tu.

de ce ma defineste verbul "a vrea"??? poate pentru ca nu am nimic... poate pentru ca nu am reusit sa am nimic... poate pentru ca e puternic....de ce sunt obsedat de trei puncte... poate pentru ca am lasat totul in suspensie...poate pentru ca imi e frica sa imi termin sirul gandurilor...poate pur si simplu pentru ca vreau sa-mi descriu in scris bataile inimii...te-am mai intrebat de ce te urasc...nu vrei sa-mi raspunzi...poate pentru ca iti e frica...iti e frica ca poate voi rabufni odata... poate voi stoarce ultima picatura deja putreda de omenie din mine pentru a te spala cu ea...pentru a o scuipa in batista cu care iti stergi gandurile de la temple...si a ti-o tranti asa cu scarba in fata.. vreau sa te sufoc cu ultimul meu dram de bun simt...vreau sa mori in chinurile prostiei in care te scalzi...vreau sa accepti ca am fost nu bun...ca am fost cel mai bun...ca ai stiut...ca ai fugit de mine...ca ai stat in umbra mea preferand sa ma tragi in spate...vreau sa te milogesti

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii