Oriunde e dragoste, acolo sunt și eu...

Brusc, ganduri... Si totusi sensibil. Puternic si vorbele cresc. Ma tot gandeam de ce ma cauti desi s-a incheiat si, cu fiecare vorba alt potop se naste. Doar sfaturi...       Sa pui fiecare pasare din lume sa cante pentru noi doi si de va fi un cantec de iubire sa plangi, sa faci dragoste cu mine si nu ma cauta caci nu putem fi nici macar amici...       Un strain va veni sa imparta camera cu tine, neintregit la minte de iubirea ce a mistuit focul stelelor si vreau sa te ating acolo unde ploaia te-a atins... O intrebare: Nu poti trai din amintiri, caci, pana la urma, cate amintiri poti avea?       In arta mea blestemata exersata in nopti de liniste amantii se iubesc. Doar ei cuprind in bratele lor iubirea noastra si doar prin ei vom exista. Nu vreau sa stiu pentru ca ar trebui sa fiu sincer si sa iti spun ce am facut si eu. Sa pastram amintirea iubirii curate asa cum ne minteam cu maiestrie. Lipsa de dorinta, nu te intoarce la cel ce nu poate fi doar al tau.       Candva minciuna nesco

Dincolo de miezul noptii, in furisul zilei ascunse, in multe asternuturi cupluri unite prin dragoste, interes, prietenie, durata, nevoie, isi incep, consuma sau termina activitatea sexuala. Intr-un scenariu ideal, ne regasim in placerea faptului insa sunt situatii cand atunci cand se face sex, o face doar unul din parteneri, celalt fiind absent. Unul din ei gandeste, ea are un ideal, poate, el face sex, sau viseaza la dragoste, poate. Nu va fi o discutie despre feminism si egalitate, nici despre lipsa acesteia, ci despre munca de a reusi sa deschid usi spre camere unde ne e frica s aintram, pentru simplul fapt ca ascund adevarurile noastre, ascund minciuni, secrete sau de ce nu, ascund nimicul si bogatia din care suntem facuti ca oameni. Cu multe sectiuni, mereu in schimbare, un site, a fost construit, mai mult a dorit sa preia articolele aparute in acest jurnal intim, unde doar eu ma gasesc, multumita sarutarilor, privirilor, vorbelor dulci sau acide ale dum

Nu trebuie sa ma intreb de ce tu iubirea mea, esti tot ce am in inima, pentru ca nu am avut inima. Nu trebuie sa te intreb de ce traiesti in mine cand totul a fost omorat din ce nu am stiut sa fac. Mi-e dor de diminetile de duminica, desi scriu asta intr-o duminica dimineata... Mi-e dor de acele desene animate si de acele melodii luate in nopti de joaca si minciuna, de placere si zambete ce sunt acum amare. Lacrimile sufletului meu arunca vorbe frumoase si fug de dorul tau spre coltul buzelor ce tu candva le sarutai. Nu scriu povesti de iubire si nici nu sunt trist. Am zambet iar pe buze si buzele totusi si-au pierdut din fragezimea ce o aveau atunci. Nu vreau sa ma plimb singur, doar eu si inima mea prin locurile unde amintirile s-au faurit atat de frumos. As vrea un leagan iar, as vrea sa fiu copil si as vrea sa te imbratisez. Oricare din acestea. Azi. Azi sunt... Azi sunt inconjurat de ceea ce mi-am dorit si am ce imi doream si impart totul cu tine desi tu esti undeva, oricum, o