Frumusete sau grotesc? Multi il considera un geniu pe autorul acestor fotografii realizate "pe bune" cu mult mult timp inaintea aparitiei Photoshopului sau a altor programe ce ne ofera azi posibilitatea de a transforma o simpla si banala imagine intr-o capodopera de arta.
Este geniu sau vreun bolnav cu mintea si cu sufletul? Este uman sa aduni cadavre si sa le redai o frumusete admirabila sau e mai bine sa le lasi sa "se odihneasca in pace"? Mie personal mi s-au parut absolut dementiale, in sensul bun al cuvantului, aceste fotografii insa din cauza controverselor iscate sunt curios care este si parerea voastra. Merita aceste lucrari pastrate sau ar trebui arse si uitate?
Intrebarea mea ajutatoare este: Cine castiga nemurirea atat de mult cautata de fiecare muritor in parte? Artistul sau Cei ale caror cadavre le admiram in aceste imagini? Au obtinut ei astfel imortalitate? Sunteti invidiosi ca trupul vostru va putrezi intr-un mormant uitat in 10 ani de cei dragi si ca cei din imagini dimpotriva... se numesc.. arta?
Autorul este Joel-Peter Witkin. Puteti gasi foarte multe imagini pe Google daca sunteti interesat de acest artist.
Astept comentariile voastre. Doar apasati butonul comment si lasati impresia pe care o aveti: pro sau contra!
Cineva m-a întrebat acum câteva clipe: ”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns: ”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști... ”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm. Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție , acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poat...
Comentarii
As zice frumusetea grotescului...Nu stiu daca se poate numi geniu Witkin asta ,dar ceea ce a facut e totusi arta..intr-o alta viziune decat cea clasica dar incontestabil arta.
Cat despre nemurire....cred ca nu o castiga nimeni in lumea asta...raman doar semne ale trecerii...
Raspunsul la intrebare : E GROTESC si bolnav.Ceea ce face el nu este arta...imi dau seama ca acel caine nu a fost omorat de el [sper] dar totusi ...