Treceți la conținutul principal

Înapoi către elena, înainte către Elena

Forward_by_erinbit

Bună Denis. Mă numesc Elena, este prima dată când citesc câteva rânduri scrise de tine şi pot spune că se vede cu ochiul liber că ai terminat psihologia.

Ești...profund în fiecare cuvânt. Inițial am tastat campanii umanitare pe Google… şi am ajuns la tine.

Am văzut un material într-o dimineaţă la tv cu Dani Oţil mergând în Braşov la Hospice, iar eu am ajuns în Braşov zilele trecute la raliu şi nu am avut curajul sa merg.

De aceea am intrat astăzi pe site-ul lor şi am reușit să găsesc un cont unde pot ajuta un copil.

Sper să îți pot scrie uneori şi să îmi poți răspunde. Simt nevoia să vorbesc cu cineva care să nu fie în faţa mea şi căruia să îi pot scrie orice. Mulțumesc.

Aceste cuvinte le-am aflat în căsuţa de mesaje. Vin pentru un străin de la o străină. Merg înainte pentru a ajunge la mine deşi poate uneori eu sunt înapoia celui, celei ce îmi scrie.

Sunt poate primele cuvinte ce le primesc de la un complet străin care a reuşit să ofere un ajutor unui copil şi care vorbeşte despre acesta după ce şi-a împlinit gestul, nu înaintea lui cum fac prea mulţi, lăsându-ne astfel plini de promisiuni neîmplinite.

Poate ar fi fost mai bine ca Elena să afle şi dacă poate sau trebuie să ofere pe lângă sprijinul financiar şi o îmbrăţişare acelui copil pentru că probabil şi de afecţiune mulţi duc lipsa. Afecţiune ce poate fi înţeleasă şi prin nevoia de a te deschide cuiva, aşa cum şi Elena simte nevoia.

Elena poate găsi în acel copil persoana căreia să poată scrie. Poate scrie despre orice greutate din viaţa ei sub formă de poveste, astfel greul ei se transformă în fericire pentru ea şi astfel bucură mai departe acel copil. Poate povestea ei, scrierile ei vor convinge un copil să înveţe să înveţe să citească mai bine şi să scrie şi poate acel copil va trimite o scrisoare de mulţumire fericită înapoi Elenei, mulţumire că Elena l-a ajutat să meargă înainte.

Când dai cuiva ce are nevoie pentru a merge înainte, ceea ce oferi se întoarce înapoi prin sinea ta. Îţi poţi zâmbi înapoi singur, singură, împlinit de modul cum ai mers înainte ca om.

Comentarii

Postări populare

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe: ”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns: ”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști... ”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm. Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție , acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poat...

Un titlu pentru un artist

De cele mai multe ori am scris în atâtea cuvinte întortocheate încât mi-am pierdut capacitatea de a scrie și gândi simplu și poate obiectiv. Mi-au plăcut atât de multe amestecurile de cuvinte pompoase și mi-au folosit atât de mult pentru a deruta ”prada” încât acum, când am nevoie să redescopăr modul simplu mă pierd iar în mine. Mi-a fost re-prezentat un stil nou de a fi ce acum, privind în urmă zace la zece ani în urma mea. Atunci mi-a adus ce am avut mai bun în viață dar urmându-l am ajuns să îmi permit prea multe, prea multă masculinitate, prea multe standarde înalte și le-am ales pierzând o bucată mare de inimă. Acum sunt cel mai probabil la finalul a ce ar fi trebuit sa fie durată și din respectul ce l-a câștigat, pentru faptul că deși rămân singur pe drumul emoțiilor în doi mi-a deschis ușa asumărilor, pentru ca le-a regăsit în mine și le voi urma de acum. Voi încerca să scriu propoziții scurte, simple care sper să ofere măcar strângerea de mână practică, bărbătească. Sunt c...

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii...