Treceți la conținutul principal

Înapoi către elena, înainte către Elena

Forward_by_erinbit

Bună Denis. Mă numesc Elena, este prima dată când citesc câteva rânduri scrise de tine şi pot spune că se vede cu ochiul liber că ai terminat psihologia.

Ești...profund în fiecare cuvânt. Inițial am tastat campanii umanitare pe Google… şi am ajuns la tine.

Am văzut un material într-o dimineaţă la tv cu Dani Oţil mergând în Braşov la Hospice, iar eu am ajuns în Braşov zilele trecute la raliu şi nu am avut curajul sa merg.

De aceea am intrat astăzi pe site-ul lor şi am reușit să găsesc un cont unde pot ajuta un copil.

Sper să îți pot scrie uneori şi să îmi poți răspunde. Simt nevoia să vorbesc cu cineva care să nu fie în faţa mea şi căruia să îi pot scrie orice. Mulțumesc.

Aceste cuvinte le-am aflat în căsuţa de mesaje. Vin pentru un străin de la o străină. Merg înainte pentru a ajunge la mine deşi poate uneori eu sunt înapoia celui, celei ce îmi scrie.

Sunt poate primele cuvinte ce le primesc de la un complet străin care a reuşit să ofere un ajutor unui copil şi care vorbeşte despre acesta după ce şi-a împlinit gestul, nu înaintea lui cum fac prea mulţi, lăsându-ne astfel plini de promisiuni neîmplinite.

Poate ar fi fost mai bine ca Elena să afle şi dacă poate sau trebuie să ofere pe lângă sprijinul financiar şi o îmbrăţişare acelui copil pentru că probabil şi de afecţiune mulţi duc lipsa. Afecţiune ce poate fi înţeleasă şi prin nevoia de a te deschide cuiva, aşa cum şi Elena simte nevoia.

Elena poate găsi în acel copil persoana căreia să poată scrie. Poate scrie despre orice greutate din viaţa ei sub formă de poveste, astfel greul ei se transformă în fericire pentru ea şi astfel bucură mai departe acel copil. Poate povestea ei, scrierile ei vor convinge un copil să înveţe să înveţe să citească mai bine şi să scrie şi poate acel copil va trimite o scrisoare de mulţumire fericită înapoi Elenei, mulţumire că Elena l-a ajutat să meargă înainte.

Când dai cuiva ce are nevoie pentru a merge înainte, ceea ce oferi se întoarce înapoi prin sinea ta. Îţi poţi zâmbi înapoi singur, singură, împlinit de modul cum ai mers înainte ca om.
Trimiteți un comentariu

Postări populare

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe:
”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns:
”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști...
”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm.

Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție, acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poate și a ta, capătă…

Atingerea unui INGER.....

Iar cand ingerii ating pamantul razele soarelui palesc pentru a le putea vedea fetzele pline de simplitate si dorinta. Dorinta de a fi acolo mereu sa te apere...Dorinta la ingeri.... e venita din simplul lor de a fi.. e alegerea lor... sau este ceva impus lor? Ador ingerii prin puritatea a tot ce simbolizeaza. Fiecare om vede altceva si intelege altceva cand spui inger. Ingerii pe pamant sunt copii ce alearga in jurul nostru. Ingeri sunt cei pentru care merita sa lasam viata asta fizica si facem acel pas care ne va transforma si ne va pastra mereu langa cei dragi pentru a-i ocroti. Ingerii sunt langa cei dragi in timpul somnului. Cel putin asa uram celor dragi..." vise placute, ingerii sa te sarute..." de ce nu le uram oare sa devina ei insisi ingeri? Eu mereu am visat sa ajung un inger. Oare sunt ingerul cuiva? Ce sunt ingerii atata timp cat nimic rau nu e in jurul nostru si totul merge asha cum ne dorim? Mereu am vazut ingeri in spuma marii... Spuma marii e modul in ca…

30 de ani. Dacă sunt bun nu sunt luat de prost.

Un articol amestecat în emoții și gânduri. Un articol dintr-o serie de articole.

Este un prag. 30 de ani sunt un prag.
Un prag ce se măsoară mental și peste care au trecut și alții dar niciodată eu.
De aceea este un prag important.

Este vârsta la care las anii 20 în spate cu totul.
Este vârsta la care uneori mă judec și judec că sunt judecat.

Prima judecată este să aleg ce am bun și ce schimb din ce am mai puțin bun.

Ce am bun ar trebui să fie ceea ce am făcut pentru alții iar alții ar trebui să facă ce au învățat bun din ce am făcut bine, conștient sau nu, că am ales sau nu...

Ce schimb? Nu știu încă.

Când am început să scriu acest articol aș fi vrut să schimb acea parte din mine care tace din gură când alții depășesc anumite limite.
Să schimb acea parte care tace din gură, care tace pentru că a învățat că nimic nu contează mai mult decât omul și ce poate deveni el comparativ cu ceea ce iese pe gura acelui om în acel moment.
Aș fi vrut să schimb acea partea și să îi adaug un ”Taci în…