Treceți la conținutul principal

Zei cu mintea rece

Cold_by_RS__Design

Există reguli ce se aplică oriunde. Uneori regulile sunt ale altora, alteori regulile sunt cele ale spectatorilor noștri.

Există clipe când trebuie să întinzi mâna şi să îţi iei la revedere de la prieteni sau iubite, iubiţi sau de la lume.

Există clipe când trebuie să cazi.

Ştii că în cer sunete de pian îi veselesc pe zeii ce cu mintea rece au ca regulă să nu le pese când cineva aici pe pământ pierde o şansă de a fi fericit. Joci cu tot ce ai de jucat, îţi încerci toate trucurile şi la un moment dat destinul ne este acela de a nu mai avea nici un as în mânecă. Ajungi doar să fii un om cu privirea goală.

Am fost un prost să joc după reguli, reguli ce spuneau că am dreptul să îmi construiesc un cămin în braţele tale ca şi cum locul meu ar fi acolo.

Există clipe când devii furios că buzele îi sunt atinse de altă persoană sau când ştii că asta urmează să se întâmple. Dar există o regulă cum că trebuie să te prefaci că eşti matur şi înțelegi că e normal şi îţi aduci aminte că mai există o regulă cum că să îţi continui viaţa şi să fii puternic. Ce regulă stupidă când universul tău ce poate s-a învârtit fericit a devenit o roată de întuneric.

Există clipe când simţi că omul de lângă tine se schimbă dar de fapt nu e altceva decât intrarea într-o zi când doar afli ceva ce încă nu cunoşteai. Deşi mă doare azi totul deja e la trecut. Nu mai am ce să zic. Mă doare să nu îţi răspund pentru că dacă o fac am continua agonia. Poate îmi e frică.

Există clipe când pur să simplu nu există încredere în cuvintele ce spun “eşti singurul”, “doar pe tine te vreau” şi nu vezi decât faptele ce simţi că anulează vorbele.

Uneori câştigătorul ia totul. Cel ce pierde rămâne să se piardă în trecut. E o regulă.

Deşi nu crezi, mă doare rău să nu te simt :( :( :( :( :( :( :( :(

Comentarii

Postări populare

Permisiunea de a iubi inteligent

Milioane de secunde au trecut de când eu am fost eu. Încerc pentru prima oară în luni să mă regăsesc, să regăsesc dramul de pasiune și iubire pentru cuvinte, să regăsesc omul ce crede în visuri și să regăsesc o oglindă în care să mă privesc și să încerc să observ ce și cât m-am schimbat. Simt că m-am schimbat. Am devenit un om ce dorește să piardă, un om ce se simte confortabil să se piardă și un om ce a pierdut ceea ce a jurat că îl va face diferit. Nu știu dacă voi reuși să mă salvez de mine însumi dar știu că milioane de cuvinte doresc să fie eliberate. Iubirea și speranța au fost mereu elementele ce le-am oferit și am fost cel ce râdea când, ca un copil, făceam cu ochiul Soarelui. Acum sunt cel ce stă în umbră, cel ce stă între patru pereți cu lumina mai mereu stinsă și cel ce urmărește speriat timpul așteptând o vorbă de prietenie, cuvinte familiare, de iubire sau o îmbrățișare. Am ajuns să fac toate acestea când m-am înstrăinat de casa ce am creat-o în mine în cei 12...

A începe să scrii din tine

A scrie este ușor dacă înțelegi că a scrie este greu. A scrie înseamnă a culege rândurile din mintea ta, cuvintele ce curg între minte și inimă. între timpul de când se nasc și clipa când nu le lăsăm să treacă și să fie uitate fără să fi fost oferite. A scrie înseamnă să începi să vorbești. A scrie înseamnă să începi să vorbești cu tine, despre tine, despre ce știi despre tine raportat la lumea și viața ta ce ai trăit-o până în clipa când așterni o bucată din cine ești pe hârtie. A scrie este o mână dusă la buze, o mână ce o poți folosi precum un căuș, să amplifice sunetele, ca atunci când strigi după cineva, ca o mână ce duce zahăr pe niște buze ce au simțit amarul sau precum un deget ce poate opri o vorbă urâtă să iasă, o vorbă ce poate e apoi regretată. A scrie este un pas făcut de noi, de mână cu noi pe o parte și cu lumea întreagă de alta. A scrie înseamnă a așeza primul rând. Primul rând este precum o mână așezată pe clanța unei u...

Urletul tăcerii

Uneori stai în întuneric și te gândești la lumina ce ai vrea să o aduci. Alteori stai în întuneric și simți că tot întunericul aduce mai mult întuneric și nu știi dacă întreaga cameră se învârte cu tine sau dacă tot ce nu vezi e o închipuire a ta. Uneori nu știi dacă e corect sau dacă e greșit ce alegi să spui sau ce alegi să faci și de multe ori găsim vinovați sau scuze. Alteori dăm vina pe noi înșine însă rareori învățăm din dialogurile ce le purtăm cu propria minte, cu propria imagine a imaginației noastre... Uneori ai vrea ca o îmbrățișare să schimbe totul însă atingerea devine nedorită căci te leagă mai mult de ace persoană și ți-e frică de durerea ce va crește odată cu numărul de atingeri sau cu nivelul de sensibilitate pe care fiecare atingere atinge în propriul tău trup și suflet. Alteori o atingere aduce la loc pacea dar ascunde răspunsul ce uneori e mai bine să nu vină. Uneori scrii despre oameni și uiți apoi de ce ai scris despre ei sau dacă nu, care a fost exact ...