Treceți la conținutul principal

Sunshine in the rain

M-am gandit cat de mult se potrivesc, cat de mult a trecut de cand nu am mai vorbit, cat am putut sta departe unul de celalat si cum am visat mereu sa facem cuvintele sa zboare iar intre noi... O melodie in drum spre casa, iar imi fuge gandul la ingerul ce il ador... Te iubesc... When I'm in Berlin you're off to London When I'm in New York you're doing Rome All those crazy nights we spend together As voices on the phone Wishing we could be more telepathic Tired of the nights I sleep alone Wishing we could redirect the traffic And we find ourselves a home Can you feel the raindrops in the desert Have you seen the sunrays in the dark Do you feel my love when I'm not present Standing by your side while miles apart Sunshine in the rain Love is still the same Sunshine in the rain Sunshine in the rain Love is still the same Sunshine in the rain Even if we call the highest power We can only do one town a time Words are not enough action speaks louder Second time around Can you feel the raindrops in the desert Have you seen the sunrays in the dark Do you feel my love when I'm not present Standing by your side while miles apart Sunshine in the rain Love is still the same Sunshine in the rain Sunshine in the rain Love is still the same Sunshine in the rain Oh oh la la la Oh oh la la la When I'm in Berlin you're off to London When I'm in New York you're doing Rome All those crazy nights we spend together As voices on the phone Can you feel the raindrops in the desert Have you seen the sunrays in the dark Do you feel my love when I'm not present Standing by your side while miles apart Sunshine in the rain Love is still the same Sunshine in the rain Sunshine in the rain Love is still the same Sunshine in the rain Written by Bard/Hansson. Published by Bulldozer Music/Universal Music Publishing AB/Saphary Songs/BMG Music Publishing Scandinavia AB. Produced by Anders Hansson and Alexander Bard at Eclectic Studios, Stockholm. Additional live strings by Erik Arvinder. Backing vocals by Karin Westerberg. Mixed by Ronny Lahti at Megaphon Studios, Stockholm.

Comentarii

yoa a spus…
superba melodia...cu totii avem nevoie de un pic de "sunshine in the rain" uneori...eu una as avea nevoie acum...sa stii ca scrii f mishto..iti ajunge la inima...imi lasi impresia ca esti un om foarte interesant...apropo...s-ar putea sa avem ceva cunostinte comunue;))

Postări populare

Permisiunea de a iubi inteligent

Milioane de secunde au trecut de când eu am fost eu. Încerc pentru prima oară în luni să mă regăsesc, să regăsesc dramul de pasiune și iubire pentru cuvinte, să regăsesc omul ce crede în visuri și să regăsesc o oglindă în care să mă privesc și să încerc să observ ce și cât m-am schimbat. Simt că m-am schimbat. Am devenit un om ce dorește să piardă, un om ce se simte confortabil să se piardă și un om ce a pierdut ceea ce a jurat că îl va face diferit. Nu știu dacă voi reuși să mă salvez de mine însumi dar știu că milioane de cuvinte doresc să fie eliberate. Iubirea și speranța au fost mereu elementele ce le-am oferit și am fost cel ce râdea când, ca un copil, făceam cu ochiul Soarelui. Acum sunt cel ce stă în umbră, cel ce stă între patru pereți cu lumina mai mereu stinsă și cel ce urmărește speriat timpul așteptând o vorbă de prietenie, cuvinte familiare, de iubire sau o îmbrățișare. Am ajuns să fac toate acestea când m-am înstrăinat de casa ce am creat-o în mine în cei 12...

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe: ”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns: ”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști... ”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm. Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție , acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poat...

Un titlu pentru un artist

De cele mai multe ori am scris în atâtea cuvinte întortocheate încât mi-am pierdut capacitatea de a scrie și gândi simplu și poate obiectiv. Mi-au plăcut atât de multe amestecurile de cuvinte pompoase și mi-au folosit atât de mult pentru a deruta ”prada” încât acum, când am nevoie să redescopăr modul simplu mă pierd iar în mine. Mi-a fost re-prezentat un stil nou de a fi ce acum, privind în urmă zace la zece ani în urma mea. Atunci mi-a adus ce am avut mai bun în viață dar urmându-l am ajuns să îmi permit prea multe, prea multă masculinitate, prea multe standarde înalte și le-am ales pierzând o bucată mare de inimă. Acum sunt cel mai probabil la finalul a ce ar fi trebuit sa fie durată și din respectul ce l-a câștigat, pentru faptul că deși rămân singur pe drumul emoțiilor în doi mi-a deschis ușa asumărilor, pentru ca le-a regăsit în mine și le voi urma de acum. Voi încerca să scriu propoziții scurte, simple care sper să ofere măcar strângerea de mână practică, bărbătească. Sunt c...