Treceți la conținutul principal

Gandurile unui nebun violent. Prieten si timp. Iasi si eu. Romania si tu.

de ce ma defineste verbul "a vrea"??? poate pentru ca nu am nimic... poate pentru ca nu am reusit sa am nimic... poate pentru ca e puternic....de ce sunt obsedat de trei puncte... poate pentru ca am lasat totul in suspensie...poate pentru ca imi e frica sa imi termin sirul gandurilor...poate pur si simplu pentru ca vreau sa-mi descriu in scris bataile inimii...te-am mai intrebat de ce te urasc...nu vrei sa-mi raspunzi...poate pentru ca iti e frica...iti e frica ca poate voi rabufni odata... poate voi stoarce ultima picatura deja putreda de omenie din mine pentru a te spala cu ea...pentru a o scuipa in batista cu care iti stergi gandurile de la temple...si a ti-o tranti asa cu scarba in fata..

vreau sa te sufoc cu ultimul meu dram de bun simt...vreau sa mori in chinurile prostiei in care te scalzi...vreau sa accepti ca am fost nu bun...ca am fost cel mai bun...ca ai stiut...ca ai fugit de mine...ca ai stat in umbra mea preferand sa ma tragi in spate...vreau sa te milogesti...asa cum cereai cu ignoranta in voce mereu acelasi ritm imbecil de melodie...vreau sa vad cum cauti salvarea prin pantalonasii roz...vreau sa ma uit la tine cum incerci sa-ti justifici cartierismul...vreau sa-ti scot ochii cu care faceai atunci pe criticul...vreau sa-ti pui la conservat metoda de regres individual...

vreau sa-ti sparg gura cu care te jucai de-a marea artista sau moftul de a face pe intelectualul in devenire...vreau sa fiti toti acest tu...sa va termin din prima...vreau sa ma rogi sa te las sa traiesti in cacatul in care oricum erai si pana acum...vreau sa te las gandacilor...asa androgin...impocrit... retardat...prost...asa cum te-am cunoscut intr-o noapte de mai...desi erai asa dintodeauna...erai om...unul normal...iar eu...in caz ca ai uitat...URASC NORMALITATEA!!! URASC MONOTONIA!!!! urasc ca trebuie sa o practic pentru tine...si urasc ca e filosofia ta de viata...nu pentru ca vrei...pentru ca nici macar nu vezi ca o aplici...poate visez prea mult la rolul meu de vindicator...poate imi placea prea mult idea super eroului care ucide fara sa intrebe...

...ai murit...poate...poate si iar poate...poate folosesc prea mult "poate"...sunt nesigur...pe mine...pe gandurile mele...sunt singur...ma hranesc cu idea ca odata prins intre mine si groapa tot vei calca gresit...si vei ramane in sfarsit ingropat acolo...tu...prostia ta...ignoranta cu care te parfumai la cur...prefacatoria din care iti castigai personalitatea ce o aveai ca simplu cuvant de vocabular... te urasc pe tine...va urasc pe toti...ma iubesc doar pe mine...pentru un singur motiv...ca incerc sa ma conving sa va urasc pe toti!!!! asculta vama veche...fii la moda...pentru ca poate maine nu va mai exista pentru tine...

ti-am zis cum vei muri? parca da...

Desi citesti asta, nu e pentru tine.

Etichete:

Comentarii

ioana a spus…
am mai scris odata da nu stiu ce am facut ..am gasit cautand...(pleonasm?). am cautat cuvantul ura si nu pentru ca aveam nevoie pentru un eseu pentru bac la romana( asta vroiam sa mint acum cateva secunde), pur si simplu ca m-a enervat cineva si simteam ceva care ma rugam sa nu fie rezolutia urii, de fapt acum ma eliberez ...nu defapt m-ai eliberat tu deja...si mie imi plac trei "punctele" si sa nu crezi ca esti nesigur pur si simplu tu iubesti cuvintele si vrei sa le prelungesti starea,..pur si simplu imi vine sa te sun si sa te cunosc asa cum esti parca asa de aproape de mine, de fapt stiu ca mi-e rusine, lene si mi-e un orgoliu ...fiindca nu fac asta niciodata..de fapt nu stiu de ce mai folosesc cuvantul "de fapt" ,ori ca il iubesc si pe el , ori sa nu zici ca ma iau dupa tine cu ..poate ...intr-un cuvant multumesc!
7 mai 2008 la 23:45
Unknown a spus…
Ioana, multumesc si eu. Nu stiu pentru ce ai putea multumi, si nu stiu daca am vreun drept sa iti zic sa nu te iei dupa mine. Foloseste fiecare cuvant din tine pentru a face ceva ce nu si facut pana acum, si poate cumva, reusesti sa ma cunosti :P
11 mai 2008 la 18:46
Anonim a spus…
Ne urasti pe toti pt ca pur si simplu nu-ti gasesti locul intr-o societate invelita in meschinarie, frivolitate si superficialitate...esti mult prea profund si ucis de atatea ori de rutina ce ne inconjoara pe majoritatea..cauta, uita-te imprejur! nu toti suntem la fel, chiar daca minoritatea se supune majoritatii. pe curand! cip...
3 septembrie 2008 la 14:46
Adrian a spus…
denis , denis ...
29 aprilie 2009 la 12:35
Trimiteți un comentariu

Postări populare

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe: ”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns: ”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști... ”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm. Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție , acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poat...
Un comentariu
Citeşte tot articolul

Un titlu pentru un artist

De cele mai multe ori am scris în atâtea cuvinte întortocheate încât mi-am pierdut capacitatea de a scrie și gândi simplu și poate obiectiv. Mi-au plăcut atât de multe amestecurile de cuvinte pompoase și mi-au folosit atât de mult pentru a deruta ”prada” încât acum, când am nevoie să redescopăr modul simplu mă pierd iar în mine. Mi-a fost re-prezentat un stil nou de a fi ce acum, privind în urmă zace la zece ani în urma mea. Atunci mi-a adus ce am avut mai bun în viață dar urmându-l am ajuns să îmi permit prea multe, prea multă masculinitate, prea multe standarde înalte și le-am ales pierzând o bucată mare de inimă. Acum sunt cel mai probabil la finalul a ce ar fi trebuit sa fie durată și din respectul ce l-a câștigat, pentru faptul că deși rămân singur pe drumul emoțiilor în doi mi-a deschis ușa asumărilor, pentru ca le-a regăsit în mine și le voi urma de acum. Voi încerca să scriu propoziții scurte, simple care sper să ofere măcar strângerea de mână practică, bărbătească. Sunt c...
Trimiteți un comentariu
Citeşte tot articolul

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii...
2 comentarii
Citeşte tot articolul