Treceți la conținutul principal

Cat te-ai plimbat prin tara si prin lume ca sa gasesti iubirea suprema?

M-am intrebat acest lucru intr-o zi. Sper ca ai gasit in mine un pic din ceea ce ai cautat mereu... Oh, se pare ca vesnicia s-a oprit astazi, ca toate inimile singuratice din Londra au luat avionul si au zburat care cum pe unde au apucat... Toate femeile frumoase sunt deja maritate si toti barbatii superbi sunt homosexuali... te simti depravat? Iti pui intrebari legate de dimensiune? ai o tumoare pe simtul umorului?, ai cearcane sub ochi? Lasi urme pe unde te asezi? Te enervezi usor?, vei supravietui?... trebuie sa supravietuiesti! Atunci cand iubirea nu e in oras, simti ca acest secol te darama, si mergi pe unde apuci incercand sa gasesti dragostea suprema... macar o dragoste suprema.... Cand cauti, ce cauti de fapt? Un partener de viata de care sa abuzezi sau sa il adori? Este iubirea cu fluturasi sau pana la urma ai nevoie de putin sado-masochism? In genunchi! acum! Aculti un cantec de dragoste?... da sunetul mai incet pentru ca oricum nu vei putea evita sentimentul care rasuna cu ecou puternic in urechile tale spunand ca iubirea va opri durerea, spunand ca iubirea va omori frica... Crezi?.. trebuie sa crezi! Atunci cand iubirea nu e in oras, simti ca acest secol te darama, si mergi pe unde apuci incercand sa gasesti dragostea suprema... macar o dragoste suprema.... Spionez cu ochiul me cel..."mic" ceva ce incepe cu "aaaaah!" mi-am pus fundu in aer si ea incepe sa tipe. Trebuie sa revin pe pista normalitatii, sa stau pe spate si sa ma uit la toate oficialitatile, stiu ca gagica cam schimba taberele si ca ii sunt prieten dar eu... traiesc pentru dragostea suprema. Atunci cand iubirea nu e in oras, simti ca acest secol te darama, si mergi pe unde apuci incercand sa gasesti dragostea suprema... macar o dragoste suprema.... Vino si traieste cu mine dragostea suprema, nu o lasa sa te darame, toti traiesc pentru dragostea suprema! Vino si traieste cu mine dragostea suprema, nu o lasa sa te darame, toti traiesc pentru dragostea suprema!
Etichete:

Postări populare

Permisiunea de a iubi inteligent

Milioane de secunde au trecut de când eu am fost eu. Încerc pentru prima oară în luni să mă regăsesc, să regăsesc dramul de pasiune și iubire pentru cuvinte, să regăsesc omul ce crede în visuri și să regăsesc o oglindă în care să mă privesc și să încerc să observ ce și cât m-am schimbat. Simt că m-am schimbat. Am devenit un om ce dorește să piardă, un om ce se simte confortabil să se piardă și un om ce a pierdut ceea ce a jurat că îl va face diferit. Nu știu dacă voi reuși să mă salvez de mine însumi dar știu că milioane de cuvinte doresc să fie eliberate. Iubirea și speranța au fost mereu elementele ce le-am oferit și am fost cel ce râdea când, ca un copil, făceam cu ochiul Soarelui. Acum sunt cel ce stă în umbră, cel ce stă între patru pereți cu lumina mai mereu stinsă și cel ce urmărește speriat timpul așteptând o vorbă de prietenie, cuvinte familiare, de iubire sau o îmbrățișare. Am ajuns să fac toate acestea când m-am înstrăinat de casa ce am creat-o în mine în cei 12...
Trimiteți un comentariu
Citeşte tot articolul

Soarele e o lacrimă de înger

Soarele se va prăbuşi de pe obrazul cerului albastru, din albastrul la care au privit ochii unui înger… Soarele se va prăbuşi de pe cer, rănit şi sângerând, şi nimeni nu îl va vedea pentru a-i prinde căderea şi a îi face căderea mai uşoară şi impactul cu nimicul mai moale spre a nu se sparge în mii de bucăţi. Acoperă-mi ochii şi urechile şi spune-mi că nu, soarele nu poate cădea din ceruri dacă despărţirea ne leagă  precum lacrimile ce cad dezlegate de ochii cu gene prea negre, negre precum cerul unei nopţi pe al cărui negru stelele sunt în stare de şoc… Stelele plâng după soare, după el, cel ce le face să aibă lumină în ochii acum stinşi ai unui înger ce nu mai vede încotro să zboare, pe cine să protejeze… Lacrimile unui înger se scufundă acum în buzele unui copil ce descoperă universul iubirii cu primii săi paşi, paşi făcuţi cu inima prea deschisă în drumul lui spre a deveni un bărbat, bărbat căutând cuvintele “a fi acolo, zid de apărare pentru jumătatea sufletului său…”. ...
5 comentarii
Citeşte tot articolul

Dincolo, peste umărul meu

Dincolo, peste umărul meu, e o altă lume în care alergi și îți pierzi drumul, unde totul devine atât de rece încât și noaptea se simte uscată, uscată până la tortură… Dincolo de umărul meu e o altă lume spre care privesc prin zidurile ce le-am construit să mă apere de acea lume dar care au devenit zidurile ce mă țin captiv și nu mă lasă să evadez spre lumea de acolo, la un umăr distanță. Dincolo de umărul meu e o lume în care alții se mânjesc cu noroi și se spală în gropile lor din care nu pot să iasă, gropi ale propriei lor voințe goale. Poate de aceea alții se mânjesc cu noroi, pentru a acoperi propriile făpturi ce nu le mai recunosc nici ei înșiși, pentru a crea o mască ce, deși din noroi, e mai curată decât materialul din care le e construită ființa. Dincolo de umărul meu plouă însă cu dăruirea altora și astfel noroiul se scurge de pe fața acelora mânjiți și umple gropile în care se află și astfel unii oameni se ridică iar spre ceva mai bun. În lumea de dincolo de umărul meu cont...
7 comentarii
Citeşte tot articolul