Prima amintire ce va fi învăluită de timp și prefăcută în alte emoții.
Am trecut dincolo de Cercul Arctic înconjurat de munți înveliți de zăpadă, de brazi cam goi dar colorați în nuanțe de munte, de oceanul prea rece, de vântul și norii prea gri violeți.
Minute întregi de așteptare cu rost sub zâmbetul și privirea căpitanului ce avea grijă să nu îmi fie prea frig. Mai cald decât m-am așteptat datorită unui zid de calzi oameni, la fel pentru prima oară și ei traversând o linie nevăzută dar plină de mare încărcătură de suflet.
Peisajul mi-a părut puțin rupt din fantastice filme și totul fantastic a fost prea real în acele câteva clipe unice cât a durat să îmbrățișez aventura de a explora cu mintea și totul Antarctica!
Cu câteva minute de timp și minute pe hartă distanță de linia invizibilă a Cercului Arctic o mică insulă anunță momentul trecerii prin două elemente, ambele sufletești, un far alb ce vine să aducă lumina celor ce caută și un glob de bronz, o statuie ce e copie a marelui glob din Capul de Nord (North Cape). Un simplu dar maiestuos glob, văzut de mii de oameni, încărcat de mesaje nescrise cum ar fi că la un moment dat toți avem locul nostru undeva așezați, fie că suntem încă pe drum în a ne descoperi drumul…
Momentul trecerii, un singur moment, imposibil de măsurat, a fost susținut de strigătul puternic al vaporului, două salve ce au eliberat strigătele captive de emoție din mine, din noi toți ce am fost acolo.
Nu e nevoie de mai multe cuvinte pentru a putea marca în mine acest prim unic moment.
Copil și om mare sunt toate deodată fericit că am avut norocul acestei amintiri prinsă în aventură… Copil am fost și eu, copii am fost toți câteva minute când am luat jocul lui Richard, vestitorul vaporului, ce ne-a păcălit spunându-ne că tradiția cere ca după trecerea liniei cercului Arctic trebuie să ne întoarcem spre stânga, lucru ce l-au făcut zeci de oameni, să strângem bărbătește mâna celui din stânga noastră, lucru ce l-au făcut toți și să le zicem cu tărie apoi tuturor celor din stânga noastră ”Fac cinste cu o băutură!”… Toți am izbucnit in hohote de râs căci a face cinste zecilor de oameni și a fi cinstit de ceilalți din dreapta ta ar fi însemnat o adevărată și mai amețitoare aventură…
Totul e acum o imagine în mintea mea și un zâmbet pe colțul buzelor pentru care sunt fericit că am avut ocazia să o savurez…
Comentarii