Printre şoaptele nopţii au ajuns la mine suspinele unui inimi înfundate de singurătate…
Inima unui tânăr în această noapte plânge departe de braţele mele şi mă zbat în distanţă să îi fiu prieten şi să îi iau capul în palme şi să îl aşez pe umărul meu până când amândoi ne liniştim pentru a vorbi, pentru a desfunda ghemul de doruri adunate în el şi pentru ca spre inima lui să curgă iar iubirea ce o are departe de el…
“Mai aşteaptă un pic, va veni iar acasă şi atunci vei uita dorul ce i-l porţi şi te doare acum”…
Un tânăr ce iubeşte e închis în propriul lui trup şi e menit să ducă tot fără a arăta sau împărţi cu cei din jur pentru că nimeni nu se interesează de ce e în adâncul lui, dacă apele sale sunt tulburi, dacă ale sale râuri mai au izvoare şi curg sau dacă lumina din el stă stinsă, acoperită de pietre ascuţite ce îi zgârie interiorul… De aceea cei mai mulţi tineri devin din copii zâmbitori bărbaţi reci ca de piatră…
Şoaptele stinse ale unui tânăr devin şoaptele mele stinse şi deşi doar şoapte, strigă către ecoul singurătăţii din el, din mine, din tine şi din toţi pentru că toţi ne-am golit trupurile şi sufletele pentru a fi mai coloraţi în societate uitând că a golului culoare e negrul cu care ne umplem…
Bărbatul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu se spune… Dacă suntem asemenea lui şi înseamnă că şi El e asemenea nouă şi înseamnă că nu iubeşte pe toţi la fel cum nici noi nu iubim pe fiecare din jur la fel…
Înseamnă că şi Dumnezeu greşeşte.
Aş alege să fiu un amic ce nu s-ar despărţi niciodată de cei cărora le promite că încearcă să le fie amic… Aş vrea ca după ce am ales de ale cărui inimi să mă dedic să le arăt cum un moment în care nu simt lângă ei la greu e o zi irosită din viaţa mea …
Un tânăr îşi petrece nopţile în frigul goliciunii unui pat ce arde precum dorul din el şi ştiind asta şi patul meu devine gol şi rece….
Toţi greşim şi niciodată nu e vina doar a unuia fără a fi şi a celuilalt şi de aceea vreau să greşesc faţă de tine pentru greşeala ce ţi-o aduci ţie însuţi de a nu te deschide mai mult către mine, chiar şi cu puţinul ce pot veni lângă tine în simpla şi sincera mea dorinţă de a te vedea iar copil zâmbitor departe de gândurile ce te îngreunează şi te transformă în bărbat mai mult decât ar trebui.
Sunt sigur că dacă Dumnezeu greşeşte ca şi noi, una din greşeli e că lasă să cadă prea mult suspine şi lacrimi uneori în noi, din noi, asta distrugându-ne sufletul cald şi iubitor.
De multe ori însă cred că Dumnezeu îşi cere iertare de la noi şi atunci, ceea ce ne dorim ajunge mai aproape… Noi greşim că nu primim cadoul cum trebuie şi ne punem singuri beţe în roate neaşteptând să treacă timp suficient pentru ca acel cadou să se deschidă până la capăt.
Va veni acasă curând, e cadoul pentru suspinele tale de acum şi vei vedea atunci că va fi mai mult decât te aştepţi şi atunci vei zâmbi aşa cum îţi stă bine… Atunci voi zâmbi şi eu mai mult de drag să te văd fericit…
Lasă-mă să îţi ţin capul în palme, să îl pun pe umărul meu… poţi vorbi despre orice cu mine şi oricând… Sunt alături de tine…
Comentarii