Oriunde e dragoste, acolo sunt și eu...

Milioane de secunde au trecut de când eu am fost eu. Încerc pentru prima oară în luni să mă regăsesc, să regăsesc dramul de pasiune și iubire pentru cuvinte, să regăsesc omul ce crede în visuri și să regăsesc o oglindă în care să mă privesc și să încerc să observ ce și cât m-am schimbat. Simt că m-am schimbat. Am devenit un om ce dorește să piardă, un om ce se simte confortabil să se piardă și un om ce a pierdut ceea ce a jurat că îl va face diferit. Nu știu dacă voi reuși să mă salvez de mine însumi dar știu că milioane de cuvinte doresc să fie eliberate. Iubirea și speranța au fost mereu elementele ce le-am oferit și am fost cel ce râdea când, ca un copil, făceam cu ochiul Soarelui. Acum sunt cel ce stă în umbră, cel ce stă între patru pereți cu lumina mai mereu stinsă și cel ce urmărește speriat timpul așteptând o vorbă de prietenie, cuvinte familiare, de iubire sau o îmbrățișare. Am ajuns să fac toate acestea când m-am înstrăinat de casa ce am creat-o în mine în cei 12...

 Nu, nu e o greșeală. Am scris Afi intenționat, Afi, deja celebru Mall, pe numele lui real, cu nume de palat cu tot. Palat într-o împărăție a timpului pierdut printre culoare și culori, printre arome de mâncăruri și mirosuri ale claselor sociale ce se înghesuie spre o mai dinamică, modernă viață socială. Nu sunt ipocrit, am fost și voi mai fi ”la Mall” și știu cum uneori e ceea ce trebuie să facem pentru a merge mai departe, orice ar însemna asta. Vreau să vorbesc însă despre risipă. Risipă e un cuvânt cu care am fost pus față în față în timp ce băteam la uși acum ceva zile, ”cerșind” donații pentru oamenii din Sudanul de Sud, peste 300 de mii de oameni, da, 300.000, ce zilnic beau apă precum animalele, cu capul scufundat în răul Nil, cunoscut de noi pentru misterele faraonilor și nu pentru toaleta publică a egiptenilor de azi. Oameni goniți din casă, de război, adunați în tabere de refugiați, beau apă din acest rău, zilnic. Mâncarea lor? Ghiciți. Nu Shaorma, nu McDonad...

Astăzi am descoperit o aplicație pentru telefonul meu. O aplicație în care în mod anonim poți citi cele mai intime secrete ale unui om ce are nevoie să  facă o confesiune unui străin sau altor sute, dar niciodată cuiva apropiat. Una din acele confesiuni era însă și o dorință ce m-a făcut să cuget despre mine. Iar... ”Aș vrea să citesc o carte în care să fie scrise toate minciunile ce le-am rostit” M-am gândit automat la ultima minciună ce am rostit-o. Când a fost? Către cine a fost? De ce am spus-o? Ce mi-a adus bun? Care era adevărul... căci rețin minciuna dar nu mai știu exact realitatea... Ultima minciună a fost către mine însumi. Mi-am zis că mâine o să fiu mai bun ca azi. Mi-am zis că vreau să fiu cineva mai bun și am făcut asta, realizez acum, mai des decât ar fi sănătos. Te întrebi cum dorința mea de a fi mai bun e rea? Simplu... Mereu mi-am zis că vreau să fiu cineva . Nu mi-am spus că vreau să fiu tot eu, și eu să fiu cel ce e mai bun. Mi-am proiectat cumva ...

Emanciparea femeii a fost posibilă prin emanciparea bărbatului. Evoluția socială a femeii a fost posibilă prin evoluția socială a bărbatului. Egalitatea femeii cu bărbatul este posibilă prin egalitatea pe care a acceptat-o bărbatul. Pentru femeia de azi au fost nevoie de mii de ani în care bărbații au trebuit și au putut să conducă. Forma lumii de azi, a țărilor pe care azi femeile doresc să le conducă a fost creată de războaie începute și duse de bărbați. Lumea de azi se bazează pe legi venite din nevoia de pune ordine în războaiele începute și duse de bărbați. Legile ce au creat egalitate în această lume, între țări și bărbați pentru a opri războaie duse de alți bărbați au condus la legi ce au creat egalitatea cu femeile. Vocea femeilor de azi a fost făcută auzită urechilor bărbaților de atunci, vocea femeilor de azi a fost ascultată și transformată în egalitate prin voturi acceptate de bărbații de azi. A conduce, a avea un comportament de conducător este un element ce a...

Un articol amestecat în emoții și gânduri. Un articol dintr-o serie de articole. Este un prag. 30 de ani sunt un prag. Un prag ce se măsoară mental și peste care au trecut și alții dar niciodată eu. De aceea este un prag important. Este vârsta la care las anii 20 în spate cu totul. Este vârsta la care uneori mă judec și judec că sunt judecat. Prima judecată este să aleg ce am bun și ce schimb din ce am mai puțin bun. Ce am bun ar trebui să fie ceea ce am făcut pentru alții iar alții ar trebui să facă ce au învățat bun din ce am făcut bine, conștient sau nu, că am ales sau nu... Ce schimb? Nu știu încă. Când am început să scriu acest articol aș fi vrut să schimb acea parte din mine care tace din gură când alții depășesc anumite limite. Să schimb acea parte care tace din gură, care tace pentru că a învățat că nimic nu contează mai mult decât omul și ce poate deveni el comparativ cu ceea ce iese pe gura acelui om în acel moment. Aș fi vrut să schimb acea partea și să î...

”Cumpărați produse Bio!” ”Costă de 3 ori mai mult dar sunt sănătoase.” Febra produselor bio și a cheltuielilor suplimentare sub pretextul sănătății poate fi răcită cu un supozitor de puțină informație. Un articol cu puțină Biologie și Chimie din clasele generale. Haideți să facem puțină ordine în tot ce înseamnă bio . Haideți să spunem lucrurilor pe nume. Bio vine din cuvântul grec βίος, bios, ce înseamnă viață. Este o caracteristică a tuturor organismelor vii, iar definiția organismelor vii spune că viața, această valoare unică a lor, este proprietatea acelor obiecte care au capacitatea de a semnala și întreține singure, ele însăși, procese biologice, chimice ce duc la transformări  spre deosebire de altele care nu pot. Un joc de cuvinte : nu am văzut nicio pâine, borcan de dulceață și câte alte produse respirând greu prin ambalajele lor de plastic, alergând printre rafturi, consumând alte produse pentru a crea procese biologice etc. Bio nu este ceea c...