Treceți la conținutul principal

Oriunde e dragoste socială, acolo ești și tu, acolo suntem noi.



Dragostea nu se face în singurătate. Dragostea nu se face de unul singur, una singură. Dragostea nu este singură.

Dragostea se pierde însă când te pierzi în singurătate. Dragostea adevărată o vezi în cele mai publice locuri dar o simți în cel mai intim loc.

Dragostea e mai frumoasă când o împarți.

Am decis ca dragostea mea să devină dragostea noastră și cuvintele mele să fie parte dintr-un dialog cu tine pentru o lume cu mai puțină singurătate și mai multă dragoste. Dragostea nu se face în singurătate.

Lumea scrie despre dragoste, articolul acesta este despre oameni care au spus cel puțin o vorbă despre dragoste pentru a apărea pe acest blog. Acest articol e scris de un grup de oameni. Scrie și tu.

Un grup de oameni au scris pentru tine.
Trifanescu C-tin Valentin - Oriunde voi simți că sunt iubit voi dărui și eu la rândul meu!!!! 
Sabina Elena - Iubirea nu ia ostateci. Ea nu se târguiește. Nu este compromisă de
frică. Dimpotrivă, acolo unde iubirea e prezentă, frica, prin miliardele de
condiționări pe care le implică, nu poate exista.
Vlad Paul Dumitrescu - Frica poate apărea în iubire atunci când nu ești sigură că ești iubită la fel de mult, sau măcar iubită...
Dacă nu te iubește? Dacă iubirea pe care i-o porți e degeaba? Aici nu apare frica? 
Cristian Christian - Sau.. oriunde e dragoste, ar trebui să fiu și eu? Unde găsim dragostea? Știm de unde să o luam? O oferim și noi? Putem reformula: oriunde sunt, e dragoste! 
John Hume 
cum de-ai murit, iubire, când abia te-ai născut,
să-i ții, ca-ntr-un război, inimii mele, scut?
cin' ți-a săpat degrabă adâncă groapă, rece,
în ea, sicriul putred, mârșav, să ți-l înece?
de ce-ai mai prins în mine absurdă rădăcină,
dacă știai că-n ploaie și-n vânt n-are să țină?
și lemnul ce-a-început, prin timp, să se usuce,
ți-e azi, la căpătâi, o simplă fadă cruce.
până și dorul trist de tine parcă moare,
te plâng iar înlăuntru-mi să văd cât mă mai doare,
și mă întreb, stupid, cum se întreabă-oricine:
cum de-ai murit, iubire, dacă te simt în mine?
Dragostea se simte, se învață, se oferă. Ce e dragostea pentru tine? Tu ce scrii?

Un articol de Denis Ciumbargi

Comentarii

Postări populare

A oferi din ceea ce ne aduce fericire

“ A oferi ”. Acesta este modul prin care încă de la început micul nostru blog a reuşit să se transforme dintr-o simplă carte de gânduri într-o casă unde firavele gânduri îşi pot întâmpina cititorii. Numărul celor ce deschid uşa către lumea acestui blog a crescut, creşte odată cu timpul şi astfel, am ajuns la momentul în care putem încerca să combinăm utilul cu bucuria de a oferi mai departe la rândul nostru, altora. Oferim posibilitatea ca dumneavoastră să puteţi pune însemnele paginii dumneavoastre web, a afacerii dumneavoastre, a produsului pe care imaginaţia dumneavoastră l-a creat pe un spaţiu pe care îl punem la dispoziţie spre închiriere. Puteţi pune chiar imaginea dumneavoastră… Facem acest lucru pentru a sprijini o fundaţie, “ Şansă pentru Şansă ” pe numele ei, ce încearcă să construiască proiecte dedicate persoanelor diagnosticate cu cancer sau leucemie din România. Sumele obţinute din această închiriere a spaţiului web pe care îl oferim ca platformă publicitară

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii

Gandurile unui nebun violent. Prieten si timp. Iasi si eu. Romania si tu.

de ce ma defineste verbul "a vrea"??? poate pentru ca nu am nimic... poate pentru ca nu am reusit sa am nimic... poate pentru ca e puternic....de ce sunt obsedat de trei puncte... poate pentru ca am lasat totul in suspensie...poate pentru ca imi e frica sa imi termin sirul gandurilor...poate pur si simplu pentru ca vreau sa-mi descriu in scris bataile inimii...te-am mai intrebat de ce te urasc...nu vrei sa-mi raspunzi...poate pentru ca iti e frica...iti e frica ca poate voi rabufni odata... poate voi stoarce ultima picatura deja putreda de omenie din mine pentru a te spala cu ea...pentru a o scuipa in batista cu care iti stergi gandurile de la temple...si a ti-o tranti asa cu scarba in fata.. vreau sa te sufoc cu ultimul meu dram de bun simt...vreau sa mori in chinurile prostiei in care te scalzi...vreau sa accepti ca am fost nu bun...ca am fost cel mai bun...ca ai stiut...ca ai fugit de mine...ca ai stat in umbra mea preferand sa ma tragi in spate...vreau sa te milogesti