Treceți la conținutul principal

Impotenţă sufletească şi perversiuni de cuplu

 

Totul e o poveste. Începe cu “a fost odată” şi continuă cu “va fi mereu aşa…”

Povestea începe cu o nuntă de vis. Un mariaj a doua târfe.

Pentru că în poveşti totul e frumos şi e posibil, la fel este şi în povestea noastră. Povestim despre un mariaj permis în întreaga lume, un mariaj intre două entităţi, târfe, culmea, de acelaşi sex: Puterea şi Slăbiciunea. Acest mariaj domnea în lumea ta. Încă domneşte acolo iar tu, în basmul nostru ești doar un servitor ce speră să devină un erou şi să-şi înfrângă destinu-i simplu.

Relaţia de cuplu a reginelor tale va afecta întotdeauna relaţia ta de cuplu.

Apare personajul negativ. Eşti tot tu, împreună cu persoana de lângă tine. Deci, lângă cele două târfe din basm mai adăugăm două: tu şi persoana cu care tu ai o relaţie. De ce sunteţi şi voi târfe? Pentru că întreţineţi o relaţie în patru.

Nota naratorului: De multe ori ajungi să vezi că atunci când ai nevoie să iei o decizie în relaţia ta trebuie să întrebi si celălalt cuplu, ce stăpâneşte peste lumea ta, dacă te lasă să faci un pas şi orice ai spera, doar când va fi prea târziu vei vedea ca ceea ce ai făcut a fost doar toana lor. Uneori, ai toate argumentele logice că relația ta nu este una care să continue fără să te consume, epuizeze mental şi sufleteşte şi când ai vrea să spui “stop” eşti prea slab să o faci.

Alteori, ştii că ceea ce faci răneşte persoana de lângă tine, eşti conştient(ă) de asta, dar ai puterea să continui să faci acel lucru ce ştii că va distruge.

În basm, acum, când eşti confuz(ă) de ceea ce citeşti şi înţelegi că se întâmplă, apare zâna cea bună. Dar stai, până şi ea poartă pe deget inelul căsniciei. Îţi povesteşte blând cine e şi de ce a venit la tine. E Conştiinţa şi are ca şi soaţă Minciuna. Încearcă apoi să te liniştească şi îţi zice că îţi va da cadoul magic al lucidităţii să îţi deschizi ochii şi să vezi că eşti doar un sclav al capriciilor relaţiei dintre Putere şi Slăbiciune astfel încât să poţi face ceva pentru destinul tău. Dar cadoul are putere doar până la miez de noapte când Minciuna, soţia zânei tale bune, va veni să ia cadoul înapoi şi te va învăța să speri că totul va fi bine.

Nota naratorului: Există momente când zici că vei face totul, vei face bine, că vei lupta şi când soseşte clipa să o faci, nu poţi. E vorba doar de o dorinţă ce o ai, ai scop, ai ţel, ai ideal, ai motivaţie şi începi să faci ceva. Apoi observi că undeva, deşi în tine, ceva nu te mai ascultă şi nu mai eşti în stare să respecţi ce ai promis persoanei de lângă tine. E ca atunci când în pat, îmbrățișați, acoperiţi cu cearceaful dorinţei, atracţiei, pasiunii când vrei să deveniţi un trup, nu ai cu ce, căci “podul” dintre voi e undeva cu capătul în jos. E o impotență ce nu o poţi controla şi de care ţi-e ruşine.

Cât ai cadoul zânei tale începi să lupţi şi încerci să ieşi de sub robia slăbiciunii de a pune capăt mariajului tău ce te devorează şi să înrobeşti Puterea pentru a face paşii ce te vor durea.

În basmul acesta dacă învingi sau nu, tu alegi, cel ce citeşti sau asculţi povestea.

Nota naratorului: Luptă pentru mariajul tău, indiferent că eşti un sclav a ceea ce cred unii, a dorului pentru ceea ce ai avut, ai renunţat să fii sau să ai în viaţă.

Pentru a avea o relaţie Puternică arată-i că eşti Slab(ă), de ce eşti Slab(ă) şi ascultă doar sentimentelor ce vă leagă.

Comentarii

Postări populare

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe: ”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns: ”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști... ”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm. Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție , acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poat...

Un titlu pentru un artist

De cele mai multe ori am scris în atâtea cuvinte întortocheate încât mi-am pierdut capacitatea de a scrie și gândi simplu și poate obiectiv. Mi-au plăcut atât de multe amestecurile de cuvinte pompoase și mi-au folosit atât de mult pentru a deruta ”prada” încât acum, când am nevoie să redescopăr modul simplu mă pierd iar în mine. Mi-a fost re-prezentat un stil nou de a fi ce acum, privind în urmă zace la zece ani în urma mea. Atunci mi-a adus ce am avut mai bun în viață dar urmându-l am ajuns să îmi permit prea multe, prea multă masculinitate, prea multe standarde înalte și le-am ales pierzând o bucată mare de inimă. Acum sunt cel mai probabil la finalul a ce ar fi trebuit sa fie durată și din respectul ce l-a câștigat, pentru faptul că deși rămân singur pe drumul emoțiilor în doi mi-a deschis ușa asumărilor, pentru ca le-a regăsit în mine și le voi urma de acum. Voi încerca să scriu propoziții scurte, simple care sper să ofere măcar strângerea de mână practică, bărbătească. Sunt c...

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii...