Treceți la conținutul principal

Disney, Coca Cola şi Crăciunuri de plastic

Christmas_Tree_by_DreAminginDigITal

Dimineţi întunecate, luminate de un singur bec aprins pe hol sau doar de instalaţia din brad, instalaţie de lumini incomplete, de plastic, fără muzică şi fără dansuri si scheme de iluminat complicate, doar simple sclipiri.

Însă pentru tine era feerică acea lumină.

În papuci, te dădeai jos din pat şi alunecai prin tunelul de timp şi culoare, cu o emoţie de care te amuzai pentru că oricum ştiai ce te aşteaptă sub brad, căutai să imortalizezi în memorie acea imagine cu cadoul tău aşezat sub bradul de Crăciun.

Un fior rece te străbătea şi îți aruncai ochii pe geam şi flori de gheaţă şi zăpada de pe pervazul geamului se unea cu sunetul unui vânt ce în câteva ore îţi înroşea obrajii când afară te întâlneai cu prietenii uitaţi în copilărie. Uneori, pe acest fundal, în această lumină auzeai la pick-up sau televizor colinde cu Hruşcă sau intonate cete de oameni în costume populare. Suna la ușă şi vecinii tăi, copii ca şi tine, cântă “Bună dimineaţa la Moş Ajun”

Acum ai crescut şi ştii că moşul ce îl aşteptai e doar o modificare a firmei Coca Cola, cea care din tradiţia unui moş îmbrăcat în haine verzi a oferit lumii un drăguț bătrânel îmbrăcat în haine roşii. Doar Coca Cola mai aduce acest moş în casa ta. Şi poate şi Mall-ul prin care te plimbi.

Disney şi desenele sale îţi cântă acum colinde în engleză pe care surprinzător le ştii şi le înțelegi dar care te bucură pentru că îţi aduc prin imaginile şi cuvintele lor basme, zăpada multă de odinioară. Şi acum ai zăpadă, chiar şi în Mall-uri. Doar că e de plastic.

Colindătorii de la uşă sunt copii prea mici ai vecinilor ce nu îi cunoşti, sunt “ţigani” cum le zici altora, iar unora nu le deschizi pentru că a da un 50 de mii vechi ţi se pare o sumă prea mare pentru un cântec lălăit.

De Crăciun vei merge probabil la film sau un vin fiert. Nu te vei bate cu zăpadă pentru că fie nu o ai, fie e scump să mergi să o ai, fie nu se mai cade pentru că ai crescut.

Precum un vers, dintr-un film, precum o voce dintr-un clip întreb şi te întreb “Unde eşti Crăciunule?”

Trimiteți un comentariu

Postări populare

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe:
”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns:
”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști...
”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm.

Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție, acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poate și a ta, capătă…

Atingerea unui INGER.....

Iar cand ingerii ating pamantul razele soarelui palesc pentru a le putea vedea fetzele pline de simplitate si dorinta. Dorinta de a fi acolo mereu sa te apere...Dorinta la ingeri.... e venita din simplul lor de a fi.. e alegerea lor... sau este ceva impus lor? Ador ingerii prin puritatea a tot ce simbolizeaza. Fiecare om vede altceva si intelege altceva cand spui inger. Ingerii pe pamant sunt copii ce alearga in jurul nostru. Ingeri sunt cei pentru care merita sa lasam viata asta fizica si facem acel pas care ne va transforma si ne va pastra mereu langa cei dragi pentru a-i ocroti. Ingerii sunt langa cei dragi in timpul somnului. Cel putin asa uram celor dragi..." vise placute, ingerii sa te sarute..." de ce nu le uram oare sa devina ei insisi ingeri? Eu mereu am visat sa ajung un inger. Oare sunt ingerul cuiva? Ce sunt ingerii atata timp cat nimic rau nu e in jurul nostru si totul merge asha cum ne dorim? Mereu am vazut ingeri in spuma marii... Spuma marii e modul in ca…

30 de ani. Dacă sunt bun nu sunt luat de prost.

Un articol amestecat în emoții și gânduri. Un articol dintr-o serie de articole.

Este un prag. 30 de ani sunt un prag.
Un prag ce se măsoară mental și peste care au trecut și alții dar niciodată eu.
De aceea este un prag important.

Este vârsta la care las anii 20 în spate cu totul.
Este vârsta la care uneori mă judec și judec că sunt judecat.

Prima judecată este să aleg ce am bun și ce schimb din ce am mai puțin bun.

Ce am bun ar trebui să fie ceea ce am făcut pentru alții iar alții ar trebui să facă ce au învățat bun din ce am făcut bine, conștient sau nu, că am ales sau nu...

Ce schimb? Nu știu încă.

Când am început să scriu acest articol aș fi vrut să schimb acea parte din mine care tace din gură când alții depășesc anumite limite.
Să schimb acea parte care tace din gură, care tace pentru că a învățat că nimic nu contează mai mult decât omul și ce poate deveni el comparativ cu ceea ce iese pe gura acelui om în acel moment.
Aș fi vrut să schimb acea partea și să îi adaug un ”Taci în…