Treceți la conținutul principal

Umbrele vietii...

Se zice ca umbrele sunt cele ce te urmeaza oriunde...
De multe ori umbrele sunt cele ce dau farmecul unui tablou. Umbrele sunt cele ce dau farmec unui specatol de lumini, alungandu-le sau transformandu-le in nuante de culoare prelungita pe chipurile privitorilor muti. Culoarea poate fi o umbra.
Mereu tresar fericit atunci cand aud umbra unui spectacol de artificii... Intotdeauna, tunetul, vine in urma fulgerului ca o umbra. Suntetul poate fi o umbra.
Sunt incantat cand citesc randurile scrisorilor, biletelor ce candva le primeam de la cei din jur. Am ajuns sa am genti intregi de astfel de biletele. Scrisul vine in urma degetelor inclestate in gand, in jurul unui stilou, creion. Scrisul poate fi o umbra.
Am amintiri nenumarate in care radeam cu pofta impreuna cu oameni ce au venit si au plecat din viata mea. Unii au mai ramas si radem la fel de frumos. Zambetul vine mereu in urma unei amintiri sau intamplari frumoase. Zambetul poate fi o umbra.
Daca umbra mea ma urmeaza inseamna ca impreuna, suntem fericiti. As vrea ca macar odata sa vada cat o pretuiesc si sa stau in umbra umbrei mele.
Asculta - "Spin - Amintirea ta"
Etichete:

Comentarii

Anonim a spus…
simt lipsa ta...
amintirea ta, ma rascoleste ...
nu inteleg de ce esti in mintea mea/
poate sa imi spuna cineva/
daca vr'odata te pot scoate din mintea mea...
13 aprilie 2009 la 11:17
Trimiteți un comentariu

Postări populare

Permisiunea de a iubi inteligent

Milioane de secunde au trecut de când eu am fost eu. Încerc pentru prima oară în luni să mă regăsesc, să regăsesc dramul de pasiune și iubire pentru cuvinte, să regăsesc omul ce crede în visuri și să regăsesc o oglindă în care să mă privesc și să încerc să observ ce și cât m-am schimbat. Simt că m-am schimbat. Am devenit un om ce dorește să piardă, un om ce se simte confortabil să se piardă și un om ce a pierdut ceea ce a jurat că îl va face diferit. Nu știu dacă voi reuși să mă salvez de mine însumi dar știu că milioane de cuvinte doresc să fie eliberate. Iubirea și speranța au fost mereu elementele ce le-am oferit și am fost cel ce râdea când, ca un copil, făceam cu ochiul Soarelui. Acum sunt cel ce stă în umbră, cel ce stă între patru pereți cu lumina mai mereu stinsă și cel ce urmărește speriat timpul așteptând o vorbă de prietenie, cuvinte familiare, de iubire sau o îmbrățișare. Am ajuns să fac toate acestea când m-am înstrăinat de casa ce am creat-o în mine în cei 12...
Trimiteți un comentariu
Citeşte tot articolul

A începe să scrii din tine

A scrie este ușor dacă înțelegi că a scrie este greu. A scrie înseamnă a culege rândurile din mintea ta, cuvintele ce curg între minte și inimă. între timpul de când se nasc și clipa când nu le lăsăm să treacă și să fie uitate fără să fi fost oferite. A scrie înseamnă să începi să vorbești. A scrie înseamnă să începi să vorbești cu tine, despre tine, despre ce știi despre tine raportat la lumea și viața ta ce ai trăit-o până în clipa când așterni o bucată din cine ești pe hârtie. A scrie este o mână dusă la buze, o mână ce o poți folosi precum un căuș, să amplifice sunetele, ca atunci când strigi după cineva, ca o mână ce duce zahăr pe niște buze ce au simțit amarul sau precum un deget ce poate opri o vorbă urâtă să iasă, o vorbă ce poate e apoi regretată. A scrie este un pas făcut de noi, de mână cu noi pe o parte și cu lumea întreagă de alta. A scrie înseamnă a așeza primul rând. Primul rând este precum o mână așezată pe clanța unei u...
Trimiteți un comentariu
Citeşte tot articolul

Urletul tăcerii

Uneori stai în întuneric și te gândești la lumina ce ai vrea să o aduci. Alteori stai în întuneric și simți că tot întunericul aduce mai mult întuneric și nu știi dacă întreaga cameră se învârte cu tine sau dacă tot ce nu vezi e o închipuire a ta. Uneori nu știi dacă e corect sau dacă e greșit ce alegi să spui sau ce alegi să faci și de multe ori găsim vinovați sau scuze. Alteori dăm vina pe noi înșine însă rareori învățăm din dialogurile ce le purtăm cu propria minte, cu propria imagine a imaginației noastre... Uneori ai vrea ca o îmbrățișare să schimbe totul însă atingerea devine nedorită căci te leagă mai mult de ace persoană și ți-e frică de durerea ce va crește odată cu numărul de atingeri sau cu nivelul de sensibilitate pe care fiecare atingere atinge în propriul tău trup și suflet. Alteori o atingere aduce la loc pacea dar ascunde răspunsul ce uneori e mai bine să nu vină. Uneori scrii despre oameni și uiți apoi de ce ai scris despre ei sau dacă nu, care a fost exact ...
Trimiteți un comentariu
Citeşte tot articolul