Treceți la conținutul principal

A alege din nimic?

Cineva iti pronunta numele... Si ai impresia ca simti in acea voce ceva nou... e diferita de a celor din jur. Simti o nota prin care te simti placut(a), parca usor curtat(a), usor mai dornica(a) sa asculti si maine acea voce. De ce maine?.. poate chiar azi... Vrei sa te lasi purtat(a) de acest nou val. Nu e prima oara cand o faci. Altadata s-a terminat poate prea repede sau prost... Dar undeva in sinea ta iti zici ca acum sunt sanse sa fie diferit si in sfarsit sa primesti ce astepti de la marele zeu al iubirii, oricare ar fi si acela... Ce e ciudat?... Pana ieri te simteai bine singur(a). Acum mai grav, deschizi ochii si vezi ca nu e o voce. Sunt chiar doua. Astea deja e mai bine. Inseamna ca ai de unde alege. Ce alegi?... Sa fie bine ca ai de unde alege?... E prea repede?... O fi primavara de vina... Doar ti se pare... Oricum intr-o luna s-ar termina tot, asta daca suntem optimisti... Dar suntem optimisti zicand asta?... Parca suna a pesimism. Ce o mai fi asta?... Pesimism, optimism, ieri nimeni, azi 2-3-4-5-6-7 noi voci... Vrei doar sa iti auzi numele.. probabil asta e.. Ai devenit mai narcisist(a)... Nu, vrei doar sa te joci... Sa te joci cu inima ta sau sa te bucuri de voci si de fapt sa te joci in parc, copilarind, alergand dupa acel om, oricare ar fi acela?... Incepi sa iti treci mana prin par.. mmmm... Cum ar fi fost sa iti mangaie altcineva parul, sa isi doreasca sa puna capul tau pe genunchii ei, genunchii lui si sa te rasfete... Rasfat?.. esti barbat nu faci asta... Rasfat?.. esti femeie, de ce sa faci asta fara sa primesti inapoi?... Primavara avem gen?.. E doar o hornaiala specifica sezonului si speciei sau in sfarsit te-ai mai maturizat cu o primavara si e doar chemarea mintii si inimii la stabilitate?... In filmele americane se vorbeste de iubirile de o vara... Sa fie iubiri de sezon in fiecare sezon?... Ai incercat 2 ani la rand sa te iubesti cu acelasi om doar un sezon?... Asta nu e stabilitate? Trebuie sa fii pregatit. Sa dai raportul ce faci, cu cine, de ce... de cate ori... Nu, nu mai vrei relatie, are si parti proaste, mai putin timp pentru tabieturile tale, mai mult timp pentru tabieturile celuilalt... Devii copil. Ai 40 de ani aproape. Ai un statut... Nu e adevarat.. ai 25 de ani si ai un statut... Nu am varsta... am? Mai conteaza?... Iti doresti numele pronuntat altfel in fiecare zi... Am nevoie de tine, sa fii cu mine, a darui e numele meu.. ce ne daruim, dorinta de a fi admirati sau nevoia de a fi in centrul atentiei... Hai mai bine sa ne iubim.. Orice ar insemna asta... Ridica-te, suna pe cineva, oricine, zambeste, razi, simte-te bine... Suna pe cel, pe cea pe care il placi, o placi... sigur va fi bine. E primavara. Ai voie acum. O facem impreuna?.. facem acest pas spre o noua relatie?
Un comentariu

Postări populare

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe:
”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns:
”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști...
”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm.

Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție, acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poate și a ta, capătă…

Atingerea unui INGER.....

Iar cand ingerii ating pamantul razele soarelui palesc pentru a le putea vedea fetzele pline de simplitate si dorinta. Dorinta de a fi acolo mereu sa te apere...Dorinta la ingeri.... e venita din simplul lor de a fi.. e alegerea lor... sau este ceva impus lor? Ador ingerii prin puritatea a tot ce simbolizeaza. Fiecare om vede altceva si intelege altceva cand spui inger. Ingerii pe pamant sunt copii ce alearga in jurul nostru. Ingeri sunt cei pentru care merita sa lasam viata asta fizica si facem acel pas care ne va transforma si ne va pastra mereu langa cei dragi pentru a-i ocroti. Ingerii sunt langa cei dragi in timpul somnului. Cel putin asa uram celor dragi..." vise placute, ingerii sa te sarute..." de ce nu le uram oare sa devina ei insisi ingeri? Eu mereu am visat sa ajung un inger. Oare sunt ingerul cuiva? Ce sunt ingerii atata timp cat nimic rau nu e in jurul nostru si totul merge asha cum ne dorim? Mereu am vazut ingeri in spuma marii... Spuma marii e modul in ca…

30 de ani. Dacă sunt bun nu sunt luat de prost.

Un articol amestecat în emoții și gânduri. Un articol dintr-o serie de articole.

Este un prag. 30 de ani sunt un prag.
Un prag ce se măsoară mental și peste care au trecut și alții dar niciodată eu.
De aceea este un prag important.

Este vârsta la care las anii 20 în spate cu totul.
Este vârsta la care uneori mă judec și judec că sunt judecat.

Prima judecată este să aleg ce am bun și ce schimb din ce am mai puțin bun.

Ce am bun ar trebui să fie ceea ce am făcut pentru alții iar alții ar trebui să facă ce au învățat bun din ce am făcut bine, conștient sau nu, că am ales sau nu...

Ce schimb? Nu știu încă.

Când am început să scriu acest articol aș fi vrut să schimb acea parte din mine care tace din gură când alții depășesc anumite limite.
Să schimb acea parte care tace din gură, care tace pentru că a învățat că nimic nu contează mai mult decât omul și ce poate deveni el comparativ cu ceea ce iese pe gura acelui om în acel moment.
Aș fi vrut să schimb acea partea și să îi adaug un ”Taci în…