Treceți la conținutul principal

Ideal Feminin sau Sex Masculin?

Dincolo de miezul noptii, in furisul zilei ascunse, in multe asternuturi cupluri unite prin dragoste, interes, prietenie, durata, nevoie, isi incep, consuma sau termina activitatea sexuala. Intr-un scenariu ideal, ne regasim in placerea faptului insa sunt situatii cand atunci cand se face sex, o face doar unul din parteneri, celalt fiind absent. Unul din ei gandeste, ea are un ideal, poate, el face sex, sau viseaza la dragoste, poate. Nu va fi o discutie despre feminism si egalitate, nici despre lipsa acesteia, ci despre munca de a reusi sa deschid usi spre camere unde ne e frica s aintram, pentru simplul fapt ca ascund adevarurile noastre, ascund minciuni, secrete sau de ce nu, ascund nimicul si bogatia din care suntem facuti ca oameni. Cu multe sectiuni, mereu in schimbare, un site, a fost construit, mai mult a dorit sa preia articolele aparute in acest jurnal intim, unde doar eu ma gasesc, multumita sarutarilor, privirilor, vorbelor dulci sau acide ale dumneavoastra si sa le puna in rubrica Sex Masculin. E vorba de www.idealfeminin.ro , un loc unde practicul se imbina cu utilul asa cum trupul nu are viata fara acel suflet, fie ca noi credem sau nu in ele. As vrea sa multumesc pentru gestul lor. Nu fac promovare, posibil sa nu va placa, insa ati putea oferi un raspuns celor ce viziteaza deja aceasta pagina. Sunt curios, cei ce viziteaza acest blog, sunt barbati cu idealuri feminine? Sunt ele diferite de cele masculine?... O femeie poate face sex masculin?... Cum ar arata facand asta?
http://scriudespretine.wordpress.com - Scriu despre tine - Blog despre oamenii ascunsi in vedetele din Romania; http://mihaela-radulescu.blogspot.com - Blog-ul Mihaelei Radulescu; http://denisthelover.blogspot.com - Blog-ul meu personal, jurnalul meu intim.

Comentarii

Anonim a spus…
eu as zice sex masculin cu ideal feminin:)

Postări populare

A oferi din ceea ce ne aduce fericire

“ A oferi ”. Acesta este modul prin care încă de la început micul nostru blog a reuşit să se transforme dintr-o simplă carte de gânduri într-o casă unde firavele gânduri îşi pot întâmpina cititorii. Numărul celor ce deschid uşa către lumea acestui blog a crescut, creşte odată cu timpul şi astfel, am ajuns la momentul în care putem încerca să combinăm utilul cu bucuria de a oferi mai departe la rândul nostru, altora. Oferim posibilitatea ca dumneavoastră să puteţi pune însemnele paginii dumneavoastre web, a afacerii dumneavoastre, a produsului pe care imaginaţia dumneavoastră l-a creat pe un spaţiu pe care îl punem la dispoziţie spre închiriere. Puteţi pune chiar imaginea dumneavoastră… Facem acest lucru pentru a sprijini o fundaţie, “ Şansă pentru Şansă ” pe numele ei, ce încearcă să construiască proiecte dedicate persoanelor diagnosticate cu cancer sau leucemie din România. Sumele obţinute din această închiriere a spaţiului web pe care îl oferim ca platformă publicitară

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe: ”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns: ”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști... ”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm. Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție , acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poat