Treceți la conținutul principal

Vanturi ale schimbarii...

Bate un vant rece. Nori din ce in ce mai sumbri si plini de tristete se aduna pe un cer ce odinioara era plin de lumina calda a celor 2 anotimpuri in care si inima mea contribuia cu ceea ce simtea la crearea unor zile de vreme buna. E din ce in ce mai frig. Vor cadea picaturi adunate ce se vor sparge brutal de acoperisuri tari, pietre si gauri in asflat, de persoane trecatoare ce vor cauta sa fuga din calea lor... Picaturile isi stiu destinul in drumul lor spre pamant. Unele daca vor avea norocul timpului se vor transforma in fulgi de zapada si din nou, in raceala lor vor cadea pentru a se topi de acoperisuri umede, de gropi umplute cu apa, de persoane ce le vor cauta dar le vor omori cu caldura lor. De multe ori omoram lucruri reci prin caldura noastra. Lucruri reci ce adunate, sunt frumoase. De multe ori am crezut ca ceea ce nu e bun langa tine ma raceste. Am omorat sentimente pentru a da nastere unora noi. Am dat nastere dorului, ingaduintei si unei noi etape de maturizare. Am dat nastere unor noi greutati care ne fac bine dar care golesc un trup de curajul ce il adusesei, de o incredere desi firava se inversuna sa creasca. Crestea cu frunze de iluzii, cu minciuni noi si vorbe aruncate ce te-au ranit si m-au ranit si au ranit pe toti care ne stiau. Mai mult sau mai putin. dar crestea. Nu voi regreta niciodata ce am simtit. Si iti multumesc. Azi, ma voi inveli iar cu vantul, parul iar mi se va zburli pe brate de raceala spatiului ce ma inconjoara inafara...Ma voi saruta si azi cu cel ce il vad in oglinda iar buzele imi vor fi reci si ele. Ma voi scufunda in ochii mei caprui, culoare calda, dar pamantii precum bulgarii ce ma vor acoperi sa uit. Ma voi gandi si multumi fiintei ce a fost langa mine. Cu dor, fostul tau, fostul vostru.

Comentarii

Postări populare

A oferi din ceea ce ne aduce fericire

“ A oferi ”. Acesta este modul prin care încă de la început micul nostru blog a reuşit să se transforme dintr-o simplă carte de gânduri într-o casă unde firavele gânduri îşi pot întâmpina cititorii. Numărul celor ce deschid uşa către lumea acestui blog a crescut, creşte odată cu timpul şi astfel, am ajuns la momentul în care putem încerca să combinăm utilul cu bucuria de a oferi mai departe la rândul nostru, altora. Oferim posibilitatea ca dumneavoastră să puteţi pune însemnele paginii dumneavoastre web, a afacerii dumneavoastre, a produsului pe care imaginaţia dumneavoastră l-a creat pe un spaţiu pe care îl punem la dispoziţie spre închiriere. Puteţi pune chiar imaginea dumneavoastră… Facem acest lucru pentru a sprijini o fundaţie, “ Şansă pentru Şansă ” pe numele ei, ce încearcă să construiască proiecte dedicate persoanelor diagnosticate cu cancer sau leucemie din România. Sumele obţinute din această închiriere a spaţiului web pe care îl oferim ca platformă publicitară

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii

Gandurile unui nebun violent. Prieten si timp. Iasi si eu. Romania si tu.

de ce ma defineste verbul "a vrea"??? poate pentru ca nu am nimic... poate pentru ca nu am reusit sa am nimic... poate pentru ca e puternic....de ce sunt obsedat de trei puncte... poate pentru ca am lasat totul in suspensie...poate pentru ca imi e frica sa imi termin sirul gandurilor...poate pur si simplu pentru ca vreau sa-mi descriu in scris bataile inimii...te-am mai intrebat de ce te urasc...nu vrei sa-mi raspunzi...poate pentru ca iti e frica...iti e frica ca poate voi rabufni odata... poate voi stoarce ultima picatura deja putreda de omenie din mine pentru a te spala cu ea...pentru a o scuipa in batista cu care iti stergi gandurile de la temple...si a ti-o tranti asa cu scarba in fata.. vreau sa te sufoc cu ultimul meu dram de bun simt...vreau sa mori in chinurile prostiei in care te scalzi...vreau sa accepti ca am fost nu bun...ca am fost cel mai bun...ca ai stiut...ca ai fugit de mine...ca ai stat in umbra mea preferand sa ma tragi in spate...vreau sa te milogesti