Oriunde e dragoste, acolo sunt și eu...

Uneori încep prin a scrie folosind ca prim cuvânt cuvântul uneori. Uneori cele mai mici lucruri fac într-adevăr diferența. Am avut o experiență ce a legat de mine iubirea trecută și a plantat în mine o lacrimă ce rămâne să vad dacă va răsădi într-un zâmbet sau nu. Asta e treaba viitorului însă ce trebuie să accepte acest dans la care îl invit. Am avut nevoie de iubire și iubirea în formele ei vine de la oameni ce au iubit nu neapărat te-au iubit. E totuși bine. Denisa Untaru mi-a trimis necondiționat vorbe și două urechi dornice să asculte de ce am nevoie de mai multă iubire în seara aceasta când scriu aceste rânduri. A râs pentru mine și a râs cu mine și a vorbit cu mine. Îmi plac oamenii ce folosesc puterea de a fi oameni pentru oameni. Sper ca Denisa să ofere mai departe căci va primi cu siguranță înapoi. Mi-a zis la un moment dat: ”Uneori nu poți muta munții pentru cineva care nu poate muta o piatra din drum.” I-am răspuns: ”Trebuie să învățăm că uneori o piatră...

Azi Soarele și-a adus aminte de vară. Cu siguranță azi Soarele mi-a dat un exemplu cum până și el uneori simte nevoia să ignore trecerea normală a timpului și scurgerea normală a anotimpurilor. Azi a fost cald, am putut merge sub căldura lui purtând un simplu pulover și m-a lăsat apoi să îi păstrez ca amintire un uimitor apus cum de multă vreme nu am reușit să savurez. Azi Soarele a fost de vară deși suntem la câteva zile distanță de Crăciun. Azi am făcut fotografii. În drum spre casă am presărat un gând ce este titlul acestui articol: ”Un bărbat scria despre iubire”. Am vrut să întreb un bărbat zilele următoare, orice bărbat, cum poate un bărbat ce se ascunde de propriile emoții să pune iubirea în cuvinte. Credeam că va trebui să scriu iar despre mine. Un bărbat însă mi-a lăsat fără să știe însă cuvintele de mai jos. ”La fel de simplu cum reușești să treci zi după zi prin viață, tot așa și iubirea poate fi veșnică sau, mai bine spus, iubirea poate fi, atât cât există. Est...

Mi-a venit, iar, rândul. Trece timpul din ce în ce mai repede peste mine și fiecare zi ce trece mă duce cu o zi mai departe de ultimele rânduri ce le-am scris aici. Mie dor de acest blog, mi-e dor de ce am de spus și vreau să revin aici mai des. A trecut ceva vreme însă toată vremea trecută a adus o nouă etapă. Am fost bolnav. Bolnav de mine însumi și nu am știut prea multe despre durerile mele. Am fost însă adus pe brațele unui om străin într-o casă nouă și de acolo a început procesul de revenire la speranță în doi, proces cu teamă, cu pași mici și încăpățânați să mă țină în trecut și nu să merg spre vindecare. E o boală de inimă ascunsă după ziduri de gânduri. E frica de a crede în oamenii ce vor să aducă iubire. O inimă străină poate fi considerată ca un transplant de inimă. Inima cea nouă a persoanei ce vrea să te iubească sau măcar să îți aducă fericire, deși are intenții bune, tinde să fie rejectată de organism. S-a făcut deja operația. Inima mi-a fost deja dată ia...

Cu toții venim de undeva. Uneori plecăm dintr-un loc și parcurgem un drum pe care cunoaștem și ajutăm oameni. Uneori ne oprim să rămânem într-un loc. Alteori facem un cerc complet și ne întoarcem de unde am plecat fără să știm măcar că am părăsit locul de un am pornit. Contează ca în fiecare loc în care suntem să ne încărcăm cu dragoste pentru alții și să o oferim. Un articol de Denis Ciumbargi

Dragostea nu se face în singurătate. Dragostea nu se face de unul singur, una singură. Dragostea nu este singură. Dragostea se pierde însă când te pierzi în singurătate. Dragostea adevărată o vezi în cele mai publice locuri dar o simți în cel mai intim loc. Dragostea e mai frumoasă când o împarți. Am decis ca dragostea mea să devină dragostea noastră și cuvintele mele să fie parte dintr-un dialog cu tine pentru o lume cu mai puțină singurătate și mai multă dragoste. Dragostea nu se face în singurătate. Lumea scrie despre dragoste, articolul acesta este despre oameni care au spus cel puțin o vorbă despre dragoste pentru a apărea pe acest blog. Acest articol e scris de un grup de oameni. Scrie și tu. Un grup de oameni au scris pentru tine. Trifanescu C-tin Valentin   - Oriunde voi simți că sunt iubit voi dărui și eu la rândul meu!!!!  Sabina Elena  - Iubirea nu ia ostateci. Ea nu se târguiește. Nu este compromisă de frică. Dimpotrivă, acolo unde iubirea e...

Scrieți un cuvânt despre dragoste. John Pop Serafimic Alexandru Lentz Mister! Maria Radu Patimas... Razvan Florin Trentea Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie.. Dragostea acopera totul,sufera totul.. ... Raluca Bobocea Neconditionat Cristina Szekely  :) Straculenco Marian nebunie :) Radu Trăscău putere:) Zenovia Ilas iubire Dorina Reidel Incredere Sabina Elena Dumnezeu! Sabina Elena pentru ca a facut totul din iubire,la el totul este iubire... Andrei Frugina inselatoare :)) Mircea Danutz orb Adrian Vantiu inexistenta... Armin Amedeo citeste pe pozele mele si acolo ai sa intalnesti un romantic Canea Rebeca Dragostea este ca si o adiere placuta de vant care iti mangaie corpul,parul,inchizi ochii si te lasi in voia lui,te face sa te simti usoara,goala,parca zbori,iti trezeste toate simturile... Dragostea este experiența noastră dintre emo...

O femeie bătrână avea doua vase mari pe care le atârna de cele două capete ale unui băț și pe care le căra pe după gât.  Un vas era crăpat, pe când celălalt era perfect și tot timpul aducea întreaga cantitate de apă. La sfârșitul lungului drum ce ducea de la izvor până acasă, vasul crăpat ajungea plin doar pe jumătate.  Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas și jumătate de apă. Bineînțeles, vasul bun era mândru de realizările sale. Dar bietului vas crăpat îi era atât de rușine cu imperfecțiunea sa și se simțea atât de rău căci nu putea face decât jumătate din munca pentru care fusese menit!  După 2 ani de asa zisă nereușită, după cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii, lângă izvor:  "Mă simt atât de rușinat, pentru ca această crăpătură face ca apa să se scurgă pe tot drumul până acasă!"  Bătrâna a zâmbit:  "Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe cealaltă nu? ...