Cand te invelesti cu mine, cand nu stii ce sa faci, cand nu stii unde cauti iubirea, cand ai intalnit pe cineva si nu stii pe unde sa o apuci atunci ai dat de un nou drum fara harta.
Apare acel sentiment in care nu stii unde vei ajunge si daca iti va placea sau nu destinatia. Poate fi un drum lung, prea lung, prea scurt si nici varianta asta nu iti convine.
Cate feluri de drumuri parcurgem in viata?... Ne-ar fi mai usor cu o harta sau tocmai asta ne aduce bucurie in fiecare zi?... Misterul?....
   Milioane de secunde au trecut de când eu am fost eu.   Încerc pentru prima oară în luni să mă regăsesc, să regăsesc dramul de pasiune și iubire pentru cuvinte, să regăsesc omul ce crede în visuri și să regăsesc o oglindă în care să mă privesc și să încerc să observ ce și cât m-am schimbat.   Simt că m-am schimbat. Am devenit un om ce dorește să piardă, un om ce se simte confortabil să se piardă și un om ce a pierdut ceea ce a jurat că îl va face diferit.   Nu știu dacă voi reuși să mă salvez de mine însumi dar știu că milioane de cuvinte doresc să fie eliberate.   Iubirea și speranța au fost mereu elementele ce le-am oferit și am fost cel ce râdea când, ca un copil, făceam cu ochiul Soarelui. Acum sunt cel ce stă în umbră, cel ce stă între patru pereți cu lumina mai mereu stinsă și cel ce urmărește speriat timpul așteptând o vorbă de prietenie, cuvinte familiare, de iubire sau o îmbrățișare.   Am ajuns să fac toate acestea când m-am înstrăinat de casa ce am creat-o în mine în cei 12...
Comentarii