Treceți la conținutul principal

Fa o plecaciune pentru ca si asa in rest ai facut destule lucruri care sa imi ia totul

Astazi sunt altceva decat voi fi in fiecare zi. Sper sa nu mai fiu cel de azi nici macar pentru o clipa. Doare. Astazi din nou nu pot sa fac nimic desi tot ce fac e un nimic in fiecare zi. Pentru unii. Pentru unul. Pentru tot. Tot ce am avut, fara bine sau rau, fara a trage linii sa vad in ce parte se inclina balanta. Nu exista balanta, nu exista dorinta de scapare asa cum nu exista dorinta de subjugare. Fiecare ne simtim captivi in noi la un moment dat si nu am reusit sa scoatem la iveala acest lucru, suficient de bine ca altii sa ne ajute sa dam aceasta stare de o parte pentru a ne lasa apoi imbratisate de umanitate. Putin folosit cuvantul acesta de mine pentru ca nu stiu ce inseamna asa cum multi nu stiu de existena acestui cuvant pentru ei fiind ceva ce altii numesc normalitate. Alt nod in gat. Ma gandesc cum ar arata oamenii, candva, daca fiecare nod in gat, pus acolo, de durerea mereu prezenta, de placerea mereu prea mare pentru a ne-o permite, de poftele prea banale pe care le amrim de nu le mai recunoastem noi insine, cei ce le avem, s-ar fi oprit acolo in gatul nostru si nu ar mai fi intrat in stomac sa arda in acid. O dovada de evolutie? Am capul greu. Tu cum il ai?, azi esti prea bun sau prea normal sau mereu, aceasi vorba, prea special(a) si neinteles / neinteleasa de cei din jur, noi toti victime si genii nepretuite. Am si uitat cand am fost rasfatat ultima data simplu, fara interes, fara obisnuinta, fara orice ar veni logic intr-o relatie. Si totusi nu avem relatii, nici macar cu noi. Ori ne distrugem oferind, ori luand, ori mintind ca totul e prea rau, prea bine si niciodata suficient. Cand te-ai impacat cu tine ultima oara incat sa iti doresti sa ma vezi?
http://scriudespretine.wordpress.com - Scriu despre tine - Blog despre oamenii ascunsi in vedetele din Romania; http://mihaela-radulescu.blogspot.com - Blog-ul Mihaelei Radulescu; http://denisthelover.blogspot.com - Blog-ul meu personal, jurnalul meu intim. Cateva versuri, pentru cine le poate intelege. Sunt versurile din melodia de mai jos. Faceti Click pe melodie pentru a o asculta...
The flowers are faded now, along with your letters They will never see the light of day, cause I'll never take them out There's no turning back, it's for the better Baby I deserve more then empty words and promises I believed every thing you said, and I gave you the best I had So take a bow, 'cause you've taken everything else You played the part, like a star you played it so well Take a bow, 'cause the scene is coming to an end I gave you love, all you gave me was pretence, so now take a bow The future's about to change, before you know it, The curtain closes, take a look around, There's no one in the crowd, I'm throwing away the pain, And you should know that your preformance made me strong enough So take a bow, 'cause you've taken everything else You played the part, like a star you played it so well Take a bow, 'cause the scene is coming to an end I gave you love, all you gave me was pretence, so now take a bow Well it must have been slight of hand, 'cause I still can't understand Why I could never see, just what a fool believes But the lies they start to show, tell me how does it feel to know, right now That I wont be around, so baby before what happenes Take a bow, 'cause you've taken everything else You played the part, like a star you played it so well Take a bow, 'cause the scene is coming to an end I gave you love, all you gzve me was pretence, so now take a bow

Comentarii

Postări populare

Unitatea de măsură a amintirilor

Cineva m-a întrebat acum câteva clipe: ”Oare dorul se măsoară în gânduri?...” Am răspuns: ”Cred că dorul se măsoară în amintiri. Fără să le ai cu cineva nu îi poți duce dorul...” Am rămas însă cu un gând ce a șezut cuminte, ce și-a așteptat rândul și care apoi s-a ridicat și, precum un bătrân împăcat cu zilele, a venit spre mine, m-a privit cu ochi senini și și-a pus în fața mea dorința de a ști... ”De ce emoțiile se păstrează în amintiri?” De cele mai multe ori amintirile sunt despre oameni, despre ceea ce am simțim când eram lângă ei, despre locurile unde acei oameni ne-au făcut să creștem, fără să știm. Fiecare amintire este probabil o bornă kilometrică ce marchează clipa în care urma să învățăm în viitor o nouă lecție , acel semn de carte care ne face să înțelegem de ce s-a întâmplat trecutul și unde și cum am mers ca indivizi mai departe prin viață. Nu pot să nu mă gândesc la nici o amintire fără să nu mă gândesc la ce am ajuns și, cum prin ele, o viață, a mea, poat...

Un titlu pentru un artist

De cele mai multe ori am scris în atâtea cuvinte întortocheate încât mi-am pierdut capacitatea de a scrie și gândi simplu și poate obiectiv. Mi-au plăcut atât de multe amestecurile de cuvinte pompoase și mi-au folosit atât de mult pentru a deruta ”prada” încât acum, când am nevoie să redescopăr modul simplu mă pierd iar în mine. Mi-a fost re-prezentat un stil nou de a fi ce acum, privind în urmă zace la zece ani în urma mea. Atunci mi-a adus ce am avut mai bun în viață dar urmându-l am ajuns să îmi permit prea multe, prea multă masculinitate, prea multe standarde înalte și le-am ales pierzând o bucată mare de inimă. Acum sunt cel mai probabil la finalul a ce ar fi trebuit sa fie durată și din respectul ce l-a câștigat, pentru faptul că deși rămân singur pe drumul emoțiilor în doi mi-a deschis ușa asumărilor, pentru ca le-a regăsit în mine și le voi urma de acum. Voi încerca să scriu propoziții scurte, simple care sper să ofere măcar strângerea de mână practică, bărbătească. Sunt c...

Nebun de alb, regina neagra pentru vesnicie

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna De cand ma simt tot mai bogat de tine Si-mi stau pe tample soarele si luna Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine... Si uite n-are cine sa ne-ajute Abia-si mai tine lumea ale sale Si-ntr-un perete alb de muze mute Nebunii negri cauta o cale... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Prin gari descreierate accidente Marfare triste vin in miezul verii Iar eu sunt plin de gesturi imprudente Ca sa te apropii si ca sa te sperii... Jur imprejur privelisti aberante Copii fragili ducand parinti in spate Batrani cu sanii gri de os pe pante Si albastrosi venind spre zari uscate... Si te iubesc cu mila si cu groaza Tot ce-i al tau mi se cuvine mie Ca un nebun de alb ce captureaza Regina neagra pentru o vesnicie... Mi-e dor de tine si iti caut chipul In fiecare margine a firii In podul palmei daca iau nisipul Simt un inel jucandu-se de-a mirii... I-aud prin batalii...