Oriunde e dragoste, acolo sunt și eu...

Ideile vin din surse surprinzătoare. Cele mai păcătoase glume pot deveni cele mai serioase adevăruri și te pot așeza între bine și rău, trecut și actualitate căci modernitatea are forme multiple. O întrebare mi-a venit simplu. Dacă Iisus ar fi acum răstignit, în zilele noastre câte campanii pe Facebook se vor face, câte grupuri și câte petiții, în câte limbi și câte like-uri vor fi necesare ca aceasta să nu se întâmple sau să se întâmple. Dacă ar fi aprobată răstignirea se va crea un eveniment la care să poți răspunde dacă vei participa și câți prieteni poți invita? Care ar fi adresa de blog prin care și-ar propovădui povețele și va avea un site cu elemente HTML5 și cu multiple niveluri de plată pentru diferite grade de conturi de membru? Silver, Gold, Premium? Ce logo și-ar alege? Ce ar zice în plus astfel încât drepturile omului să nu fie încălcate și câți critici de modă ar comenta stilul său vestimentar? Suntem încorsetați în proprii spini ai trecerii printre zile fără a...

Ieri am inventat pentru mine o nouă ocupaţie. Iubitor umanitar. Astăzi am citit câteva rânduri dintr-o fişă a postului pe care mi-l ofer… “Zece mii de îngeri au plâns la moartea unui demon…” “Într-un tunel întunecat singura lumină de la capătul acestuia este sufletul tău. Când tunelul se termină sufletul tău trebuie să strălucească pentru ca şi ceilalţi să poată ieşi din tunelurile lor…” “Ofer unui străin tot ce am. Unui prieten nimic din ce ofer unui străin…” “Libertatea este dorinţa de a fi închis…” “Când o iei pe alt drum pentru a îţi evita destinul este posibil tocmai ca pe acel drum ocolitor să o ia şi acesta pentru a te evita…” “Lumea se termină când se termină o bătaie de inimă. O bătaie de inimă se termină când începe lumea…” “Iadul înseamnă să stai alături de alte două persoane despre care ştii absolut tot şi ele ştiu absolut totul despre tine…” “Un om care doreşte să muncească pentru viaţa altuia nu are timp să o facă pentru că preferă întâi să stea lângă c...

Important pentru ei precum Sfantul Andrei pentru noi. Protector al unei intregi tari, cel mai mare si cel mai vechi om al Bisericii in Franta, devenit martir in anul 250 dupa Hristos. Este cel despre care se spune ca dupa decapitare, si-a luat capul in palme si a plecat kilometrii intregi spre locul unde astazi i se inchina un lacas, al doilea cel mai cunoscut in Franta dupa Notre Dame de Paris. In capitala Frantei, o strada colorata ii dedica existenta. Franta a castigat in 1998 campionatul mondial pe stadionul ce ii poarta numele, eu desi nu catolic, ma simt serbat de ziua lui. E St. Denis, sau Sfantul Denis, sarbatorit in orice an, pe 9 octombrie. E poate, ziua noastra.

Sa scriu, sa urlu, sa arunc lacrimi peste suflete moarte, peste trupurile celor din jur in care daca ar mai licari putina lumina as putea sa imi imaginez strazi pline de ceea ce vom numi curand craciun. Dar toti sunt inchisi, incuiati, fara baterii, fara curent in ei, fara orice alta sursa ce ar face becurile care astept sa le vad in ei, sa luceasca. Sunt singur si nealintat, singur si fara siguranta ca ceea ce simt este definit si destinat cuiva. Nimanui nu-i pasa sa primeasca ceva decat daca satisface criterii fizice. As putea sa fiu si eu ceva in lumea unui om?... Cine m-ar vrea viu? Pentru ce?... Pentru ceea ce sunt sau pentru ceea ce sunt ei in comparatie cu mine?... traiesc pentru mine sau pentru ca altii sa se compare cu “prostul ala”, “ala care lucreaza acolo”, ala care “arata asa”, “ala care nu are aia, ailalta?”… O sa stau odata gol in albul zapezii intr-un loc unde mii, caci mii sunt cei ce ma cunosc, sa apara si sa ma vada asa cum nimeni nu stie ca pot arata. Iubirea e c...