Au trecut 2 sau 3 ani... si e un an de care nu imi aduc aminte... Sa fi fost ceva mai frumos de a luat amintirea a ceea ce oricum fusese deja frumos? Sa nu imi aduc aminte pentru ca nu vreau sa fiu legat de trecut asa cum sunt invatat sau pentru ca nu doresc un viitor care sa aiba in urma prezentul de acum?
Mi-a fost dor sa scriu si sunt zile cand scrisul imi alina dorul. Da. Sunt alte zile cand nu imi vine sa cred, dar nu tot ce e rau se acopera in scris. Nu sunt cuvinte aruncate si sunt cuvinte de importanta atata timp cat sunt important in viata cuiva a carui importantza e importanta in mod sublim pentru mine.
Am pe fundal vocea ei, a celei ce canta "Tocuri inalte" sau in limba ei "Moja Sticla", acum cata "Gas gas". Ce irnoe. Ii placea melodia aceasta celui ale carui initiale sunt GAS...
Nu mi-e dor decat de ce am deja si nu am langa mine acum. E un articol pentru o melodie. Nu vei gasi nimic altceva. Desi mi-ar palcea sa stiu ca ai citit asta. Si nu vorbesc cu tine trecutule, ci cu tine, cu care am jurat ceva, in care CRED. Tu o faci?
   Milioane de secunde au trecut de când eu am fost eu.   Încerc pentru prima oară în luni să mă regăsesc, să regăsesc dramul de pasiune și iubire pentru cuvinte, să regăsesc omul ce crede în visuri și să regăsesc o oglindă în care să mă privesc și să încerc să observ ce și cât m-am schimbat.   Simt că m-am schimbat. Am devenit un om ce dorește să piardă, un om ce se simte confortabil să se piardă și un om ce a pierdut ceea ce a jurat că îl va face diferit.   Nu știu dacă voi reuși să mă salvez de mine însumi dar știu că milioane de cuvinte doresc să fie eliberate.   Iubirea și speranța au fost mereu elementele ce le-am oferit și am fost cel ce râdea când, ca un copil, făceam cu ochiul Soarelui. Acum sunt cel ce stă în umbră, cel ce stă între patru pereți cu lumina mai mereu stinsă și cel ce urmărește speriat timpul așteptând o vorbă de prietenie, cuvinte familiare, de iubire sau o îmbrățișare.   Am ajuns să fac toate acestea când m-am înstrăinat de casa ce am creat-o în mine în cei 12...
Comentarii